Iașul trece masiv la buletinul electronic, cu peste 93% dintre cărțile de identitate emise

* aproape 94 din 100 de acte de identitate emise în județul Iași sunt electronice * Botoșaniul este adevărata surpriză a regiunii: din cele 44.825 de documente emise, 42.331 sunt cărți electronice de identitate, adică 94,44% * în Suceava și Vaslui, aproape 14 din 100 de cetățeni care și-au primit actul de identitate au rămas la varianta simplă

Se apropie momentul în care românii ar putea începe să plătească pentru noul buletin electronic. Cărțile electronice de identitate (CEI) mai sunt finanțate gratuit din banii PNRR doar până la sfârșitul lunii august, iar de la 1 septembrie Guvernul trebuie să găsească alte surse pentru menținerea gratuității.

În acest context, datele pentru județul Iași arată o schimbare spectaculoasă în preferințele populației. Ieșenii au optat într-o proporție covârșitoare pentru noul document electronic, în timp ce cartea de identitate simplă a rămas mult în urmă.

Potrivit datelor oficiale, în Iași au fost înregistrate 96.160 de cărți de identitate, dintre care 90.036 CEI, adică 93,63%, și doar 6.124 cărți de identitate simple (CIS), reprezentând 6,37%.

Cu alte cuvinte, aproape 94 din 100 de acte de identitate emise în județul Iași sunt electronice.

Botoșaniul dă lovitura: aproape 95% dintre buletine sunt electronice

Botoșaniul este adevărata surpriză a regiunii. Din cele 44.825 de documente emise, 42.331 sunt cărți electronice de identitate, adică 94,44%. Doar 2.494 de persoane, respectiv 5,56%, au ales cartea de identitate simplă.

Astfel, Botoșaniul depășește Iașul cu aproape un punct procentual și demonstrează că adopția noii tehnologii nu este neapărat legată de dimensiunea județului sau de forța economică a acestuia.

Pe locul următor se află Bacăul, unde situația este de asemenea favorabilă noului document. Din cele 77.079 de acte de identitate, 69.400 sunt CEI, reprezentând 90,04%. Cartea simplă are o pondere de 9,96%.

Situația se schimbă însă radical când coborâm în clasamentul Moldovei. În Neamț, din 53.820 de documente, 47.222 sunt electronice, adică 87,74%. În schimb, 6.598 de persoane au optat pentru CIS, ceea ce înseamnă 12,26%.

Și mai interesantă este situația din Vaslui și Suceava. În Vaslui, 39.564 din cele 45.715 documente sunt CEI, adică 86,54%. Cartea simplă ajunge la 13,46%.

În Suceava, proporția este chiar puțin mai mică: 86,41% CEI și 13,59% CIS. Din totalul de 82.448 de documente, 71.244 sunt electronice, iar 11.204 sunt simple.

Asta înseamnă că, în cele două județe, aproape 14 din 100 de cetățeni care și-au primit actul de identitate au rămas la varianta simplă.

Iașul, mult peste media națională

Situația din Iași este cu atât mai spectaculoasă cu cât, la nivel național, ponderea cărților de identitate simple este de 8,06%, în timp ce CEI reprezintă 91,94% din total.

Iașul se află, astfel, peste media națională în ceea ce privește adoptarea cărții electronice.

La polul opus se află județe în care preferința pentru vechiul tip de document este mult mai pronunțată. Tulcea conduce detașat, cu 19,14% cărți de identitate simple, urmată de Argeș – 16,51%, Ialomița – 16,10% și Buzău – 15,54%.

În Iași, procentul este de numai 6,37%. Diferența spune multe despre viteza cu care noua carte electronică de identitate este adoptată în județ.

Povestea CEI a început în România încă din 2021, când documentele au fost emise în cadrul unui proiect-pilot în județul Cluj. Extinderea în București și apoi în întreaga țară era prevăzută inițial pentru finalul anului 2023, însă implementarea națională a venit abia în aprilie-mai 2025, cu aproximativ un an înainte de finalizarea PNRR.

Noul document ar urma să înlocuiască treptat actuala carte de identitate, procesul urmând să se încheie până în august 2031.

Marea miză, în acest moment, este însă gratuitatea.

România a pierdut milioane de euro din PNRR

Planul inițial prevedea ca, până la sfârșitul lunii august 2026, să fie eliberate gratuit 5 milioane de cărți electronice de identitate, exclusiv din finanțarea PNRR, în valoare de aproximativ 70 de milioane de euro.

Ținta a fost însă redusă de Guvernul Bolojan de la 5 milioane la 3,5 milioane de beneficiari, ceea ce a însemnat pierderea a aproximativ 21 de milioane de euro din finanțarea PNRR destinată proiectului.

Ulterior, ținta a fost revizuită din nou, până la 2,1 milioane de CEI finanțate prin PNRR.

Iar nota de plată a reducerilor este uriașă: în forma revizuită a PNRR, alocarea pentru CEI a ajuns la 29,4 milioane de euro, ceea ce înseamnă o diminuare de aproximativ 57% față de suma prevăzută inițial – adică peste 40 de milioane de euro mai puțin.

Pentru ieșeni, cifrele arată clar că buletinul electronic nu mai este o raritate. Din cele peste 96.000 de documente din evidența prezentată, peste 90.000 sunt CEI.

Problema este ce se întâmplă după epuizarea finanțării PNRR. De la 1 septembrie, statul trebuie să asigure gratuitatea din alte surse, dacă dorește ca accesul la noul document să rămână fără cost pentru cetățeni. Carmen DEACONU