Muncile pe care ieșenii le refuză, făcute de asiatici

* muncitori din Sri Lanka, Nepal, Bangladesh și Filipine livrează mâncare, ridică blocuri și lucrează în restaurantele din Iași * județul are peste 9.500 de șomeri, dar nu se înghesuie deloc la muncă

Swatti își verifică telefonul, așază comanda de la KFC în geanta mare de livrator și pleacă spre o nouă adresă. Pentru client este curierul Glovo care aduce mâncarea la ușă. În spatele gecii de livrator se află însă povestea unui tânăr care a venit din Sri Lanka, de la mii de kilometri, ca să muncească și să își construiască un viitor. Vrea să strângă bani pentru o casă. Nu știe cât timp va rămâne în România, dar spune că la Iași a găsit ceea ce în țara lui îi lipsește cel mai mult. „Sunt fericit la Iași. Muncesc la Glovo, livrez comenzi și pun bani deoparte. Vreau să am casa mea. În Sri Lanka este rău. Aici este pace și mă simt în siguranță”, spune Swatti. Ca el sunt tot mai mulți. Vin din Sri Lanka, Nepal, Bangladesh sau Filipine și lucrează pe șantiere, în restaurante, depozite, magazine, firme de curierat sau servicii de curățenie. Au devenit vizibili într-un oraș care are mii de șomeri, dar nu găsește suficienți oameni pentru muncile grele, prost plătite sau considerate fără perspectivă.

Iașul are 9.556 de șomeri și circa 1.000 de joburi vacante

La începutul lunii iulie 2026, AJOFM Iași anunța 958 de locuri de muncă vacante. În evidențele instituției se aflau 9.556 de șomeri, dintre care 4.421 de femei. Numai 1.327 primeau indemnizație de șomaj. Alți 8.229 erau șomeri neindemnizați, iar rata șomajului în județ ajunsese la 3,42%. Pe hârtie, Iașul are aproape zece șomeri pentru fiecare post liber. În realitate, firmele găsesc tot mai greu zidari, dulgheri, fierari betoniști, zugravi, electricieni, sudori, șoferi, curieri, manipulanți de marfă, lucrători comerciali, bucătari, ospătari, cameriste sau personal de curățenie. Sunt meserii solicitante, cu program lung, muncă fizică și salarii care nu îi conving pe mulți dintre localnici. Unii refuză posturile, alții nu au calificarea necesară, iar o parte renunță după perioade scurte.

Construcțiile și serviciile nu mai găsesc oameni

În 2025, angajatorii din județul Iași au declarat 15.721 de locuri de muncă vacante. Aproape 6.000 au fost în servicii, iar peste 4.300 în construcții.

Tocmai în aceste domenii au început să apară tot mai mulți muncitori asiatici. Îi vedem pe biciclete și scutere, așteptând comenzi în fața restaurantelor. Îi întâlnim pe șantiere, în bucătării, depozite sau la rafturile magazinelor.

Mulți vorbesc puțin românește și se ajută de telefon pentru traduceri și orientare. Muncesc pentru salarii din care trimit o parte familiilor rămase acasă și încearcă să economisească pentru o locuință, educația copiilor sau întoarcerea într-o zi în țara de origine.

Peste 1.000 de muncitori străini lucrează în Iași

Datele Serviciului pentru Imigrări Iași arătau că numărul lucrătorilor străini din județ a trecut de 1.000, față de 486 în anul 2020. Cei mai mulți provin din Bangladesh, Sri Lanka, Filipine și Nepal. Lucrează în special în construcții și HoReCa, dar și în comerț, curierat, manipulare de marfă, mentenanță, îngrijire la domiciliu sau servicii de curățenie. România a stabilit pentru 2026 un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii. Numai în primele patru luni ale anului au fost emise 49.676 de avize de muncă.

Pentru autorități, Swatti este un lucrător venit din afara Uniunii Europene. Pentru client, este băiatul care aduce comanda de la KFC. Pentru familia sa, este omul plecat departe ca să strângă bani pentru o casă.

Maura ANGHEL