Datele Global Burden of Disease arată că România avea în 2021 aproximativ 120.019 persoane cu gută, față de 85.001 în 1990. În trei decenii, numărul estimat al cazurilor a crescut cu peste 35.000. Rata standardizată a urcat de la 311,76 la 362,91 cazuri la 100.000 de locuitori. Compararea ratelor din cele 27 de state membre plasează România pe locul 25 în ordine descrescătoare, ceea ce înseamnă a treia cea mai mică valoare din Uniunea Europeană, după Bulgaria și Slovacia. Poziția relativ bună nu anulează însă creșterea constantă a numărului de cazuri.

Cum recunoști o criză de gută

Guta apare atunci când cristalele de urat se depun în articulații. Atacul debutează rapid, frecvent peste noapte, cu durere puternică, roșeață, căldură locală și umflare. Cel mai des este afectată articulația de la baza degetului mare, dar criza poate apărea și la gleznă, genunchi, încheietura mâinii, degete sau cot.

O valoare crescută a acidului uric susține diagnosticul, dar nu îl confirmă singură. Mulți oameni au hiperuricemie fără să dezvolte gută, iar în timpul atacului acidul uric poate fi temporar mai mic. Dacă suspiciunea rămâne, analiza trebuie repetată la cel puțin două săptămâni după calmarea crizei. În cazurile neclare, medicul poate recomanda puncție articulară, ecografie sau alte investigații. „Sufăr de câțiva ani de această afecțiune. Nu mă știam cu probleme, dar m-am trezit într-o noapte cu dureri crunte”, a spus Alina Sava. La Iași, în evidențele reumatologilor sunt mii de persoane, dar problema este că boala este subdiagnosticată.

Ce trebuie făcut în timpul atacului

Pentru criza acută, medicul poate alege un antiinflamator nesteroidian, colchicină sau un tratament scurt cu corticosteroid. Alegerea depinde de bolile pacientului și de celelalte medicamente administrate. Aplicarea unei pungi cu gheață, învelită într-un material textil, poate diminua durerea, dar nu înlocuiește tratamentul.

Pacientul care are febră, stare generală proastă și o articulație foarte roșie și dureroasă trebuie evaluat rapid. O infecție articulară poate avea simptome asemănătoare și nu trebuie confundată cu guta.

Tratamentul care previne revenirea crizelor

Allopurinolul și febuxostatul nu sunt calmante pentru atacul dureros. Ele reduc acidul uric și sunt folosite pe termen lung, mai ales la persoanele cu episoade repetate, boală renală, tofi sau artrită gutoasă cronică.

Doza este ajustată treptat, după analize, până când acidul uric ajunge sub 6 mg/dl. Pentru pacienții cu tofi, artrită cronică sau crize frecvente poate fi urmărită o valoare sub 5 mg/dl. Tratamentul este, de regulă, de lungă durată și nu trebuie oprit imediat ce dispare durerea.

Scăderea în greutate, reducerea alcoolului și o alimentație echilibrată pot diminua riscul atacurilor. Ghidurile arată însă că nu există o dietă unică dovedită care să vindece guta. Regimul ajută, dar nu înlocuiește medicamentele atunci când acestea sunt necesare.

Tania DAMIAN