Evelin Ceciu:Președinții români cu mandatele cele mai grele

La o simplă analiză a contextului – ornat de crize politice, economice sau sociale, precum și de provocări internaționale –, Traian Băsescu și Ion Iliescu au avut mandatele cele mai grele.

Traian Băsescu (2004 – 2015) s-a confruntat cu criza economică globală (2008 – 2010), când a trebuit să gestioneze impactul crizei financiare asupra României: reducerea salariilor bugetarilor cu 25% și creșterea TVA de la 19% la 24%. Chiar dacă deciziile au fost nepopulare, Traian Băsescu le-a argumentat că erau necesare pentru evitarea colapsului economic. Traian Băsescu a fost suspendat de două ori de Parlament, în 2007 și în 2012, fiind acuzat de încălcarea Constituției și de abuz de putere. Pe plan internațional, a avut tensiuni cu Rusia în contextul securității Mării Negre și al conflictului, încă de pe atunci, din Ucraina. Un merit l-a avut în consolidarea poziției României în NATO și în relația strategică cu SUA.

Firma de productie in zona Metalurgie, angajeaza lacatus, frezor si sudor. Pentru detalii sunati sau trimiteti CV pe Whatsapp # 0729300220

Un episod șocant al mandatului său, cel puțin pentru opinia publică, a fost cazul celor trei jurnaliști români care au fost declarați răpiți în Irak. Pe 28 martie 2005, Marie-Jeanne Ion, Sorin Mișcoci (ambii de la Prima TV) și Ovidiu Ohanesian (de la România Liberă) au fost luați ostatici în Bagdad, capitala Irakului. Cei trei răpiți se aflau de o săptămână în Irak, unde urmau să realizeze interviuri cu premierul irakian și cu noul președinte al țării. Au mai rămas 55 de zile.

Răpitorii au cerut în schimbul eliberării celor trei jurnaliști români și a ghidului lor retragerea celor 860 de soldați angajați în cadrul Coaliției multinaționale din Irak, conform adevarul.ro. Ei ar mai fi cerut câte un milion de dolari pentru fiecare dintre cei patru, adică patru milioane de dolari pentru a-i elibera pe toți, inclusiv pe ghidul lor. La un moment dat, pe 21 aprilie, răpitorii (altă serie de răpitori, între timp, ostaticii fuseseră predați unei alte grupări), au anunțat că vor transmite în direct decapitarea unuia dintre jurnaliștii răpiți în Irak. Anunțul venea la mai multe zile de la expirarea ultimatumului dat de răpitori.

Cei trei jurnaliști au fost eliberați pe 22 mai 2005, moment în care românii au răsuflat ușurați. Președintele Traian Băsescu a susținut o declarație de presă în care a anunțat că recuperarea jurnaliștilor a fost o operațiune 100% românească, cu implicarea SRI, SIE și a Direcției de informații a Armatei, și că nu s-a plătit nicio sumă pentru eliberarea acestora.

Apartament 1 camera, Centru, Stefan cel Mare, Closca, bloc 2010, parter/5, 36 mp, toate imbunatatirile, pret 75.000 euro, 0724033537

Ion Iliescu (1989 – 1996, 2000 – 2004) a fost martorul activ al istoriei recente: trecerea de la comunism la democrație. În această calitate, a preluat conducerea țării în condiții vitrege, imediat după Revoluția din 1989, când România era într-un haos pe toate planurile: politic, economic și social.

A fost nevoit să gestioneze structurile comuniste (nu că i-ar fi făcut plăcere, ca un activist PCR ce fusese) și să creeze instituții democratice. S-a plasat în această tranziție între un „comunism cu față umană” și o „democrație originală”. România era în colaps după zeci de ani de activitate centralizată, planificată, iar populația era nemulțumită din cauza scăderii nivelului de trai.

Mandatul său a fost marcat de violențe precum Mineriadele din 1990 și 1991, care au culminat cu confruntări între mineri și autorități, soldate cu victime. A fost criticat pentru implicarea sa directă sau tacită în aceste evenimente, fiind acuzat că a folosit minerii pentru a suprima opoziția.

România a fost percepută ca fiind lentă în adoptarea reformelor democratice și economice, ceea ce a întârziat integrarea sa în structurile euro-atlantice (NATO și UE). Totuși, mandatele sale au fost „cuminți”, „liniștitoare” din alt punct de vedere: România a fost percepută ca fiind lentă în adoptarea reformelor democratice și economice, ceea ce a întârziat integrarea sa în structurile euroatlantice (NATO și UE).

Material de Evelin Ceciu puterea.ro