Cuza, în pat cu amanta în noaptea când a pierdut tronul

În plan politic, Cuza și-a atins țelul pentru care fusese învestit, dar în plan personal, a fost un bărbat măcinat de vicii, care i-au atras antipatia și chiar abdicarea forțată. În toată această poveste, amanta sa, Maria Obrenovici, a jucat un rol major. Alexandru Ioan Cuza a rămas în istoria românilor ca făuritor al Micii Uniri și cel care a pus bazele modernității în cele două principate române.

Cuza, în pat cu amanta în noaptea când a pierdut tronul
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și al Țării Românești, la 5, respectiv 24 ianuarie 1859, a însemnat înfăptuirea așa-numitei politici a faptului împlinit, prin care oamenii politici de la acea vreme urmăreau unirea Principatelor Române și recunoașterea lor de către Marile Puteri europene. Unirea a fost acceptată, însă doar pe perioada domniei lui Cuza, mai exact șapte ani, cât i-a durat serviciul militar. În tot acest timp, Cuza a realizat o serie de reforme care au schimbat în bine principatele și au pus bazele României moderne, așa cum o cunoaștem astăzi.

Cel mai mare viciu al domnitorului era pasiunea sa nesățioasă pentru femeile frumoase. Mereu la braț cu Mihail Kogălniceanu, Cuza frecventa adesea bordelurile bucureștene, chiar și după ce se căsătorise cu doamna Elena Cuza, care nu putea să-i dăruiască urmași. Întâlnirea cu o anume Maria Obrenovici avea să-i schimbe complet destinul, devenindu-i amantă, marea sa iubire și femeia care-i va dărui doi copii.

Maria Obrenovici, o femeie a cărei meserie era seducția
Fiica logofătului Costin Catargi şi a Smarandei Balş s-a căsătorit de timpuriu cu un general sârb, cu care a avut un fiu, Rubi Carargi. Tatăl a refuzat să-l recunoască, din motive necunoscute, şi copilul a fost crescut de sora Mariei, fără a avea legături cu mama sa biologică. Câţiva ani mai târziu, Maria a pus mâna pe o altă partidă: principele Miloş Obrenovici, cu care a avut un fiu, Milan, cel care va deveni viitorul rege al Serbiei. Maria a divorţat de principe şi, în căutarea unei alte partide amoroase avantajoase, a sfârşit în braţele domnitorului Cuza.

Se spune că Maria Obrenovici, cu experienţă în seducerea bărbaţilor puternici, s-a folosit de frumuseţea şi inteligenţa ei pentru a obţine nu atât dragostea domnitorului Cuza, ci avantaje materiale. Despre Cuza se spune că a fost vrăjit de farmecele fizice ale Mariei. "Femeie foarte frumoasă, cu un bogat păr negru şi ochi albaştri, ce făceau un contrast reuşit şi produceau un efect minunat", este descrierea rămasă de pe urma frumoasei Maria Obrenovici. Faptul că era o bună cunoscătoare a lumii politice, după ce trăise o vreme la Curtea Sârbă a fost un alt atu al Mariei Obrenovici în cucerirea domnitorului Cuza. Frumoasa brunetă era inteligentă, vorbea mai multe limbi străine, iar Cuza a fost vrăjit de toate calităţile sale. Ceea ce a început ca o aventură amoroasă, aşa cum domnitorul mai avusese la activ, s-a transformat într-o relaţie pasională şi de durată. În martie 1862, la aproape un an de la înfiriparea idilei, domnul Cuza cumpără pentru Maria Obrenovici o casă în strada Biserica Amzei. Casa este aranjată şi mobilată după gustul amantei, iar Cuza a fost vreme îndelungată vizitator zilnic al locuinţei Mariei.

Amanta i-a dăruit domnitorului în următorii ani doi copii: pe Dimitrie şi pe Alexandru. Domnitorul şi-a convins soţia, pe Doamna Elena, să înfieze băieţii, varianta oficială fiind că cei doi sunt orfani salvaţi în urma unor inundaţii. Deşi cunoaştea relaţia domnitorului şi originea copiilor, Elena a adoptat cei doi băieţi şi i-a crescut ca pe proprii ei fii. Puterea de control a Mariei Obrenovici asupra domnitorului a crescut în timp. A ajuns să facă parte din camarila acestuia şi nu s-a mai mulţumit cu casa dăruită, ajungând să petreacă nopţile la Palat, sub acelaşi acoperiş cu soţia lui Cuza. Se spune că pe perioada relaţiei lor, atât Cuza, cât şi Maria Obrenovici au avut alte relaţii amoroase. Ei i s-a atribuit legături amoroase cu membri ai camarilei lui Cuza cu care se spune că ar mai fi avut chiar şi alţi copii. Pe perioada relaţiei cu Obrenovici, Cuza şi-a păstrat obiceiul de a frecventa bordelurile la braţ cu ministrul Kogălniceanu, potrivit historia.ro.

Despre Maria Obrenovici se spune că ar fi jucat un rol important în ”Monstruoasa coaliţiei” care a pus la cale abdicarea lui Cuza. S-a spus că ar fi fost plătită cu bani grei pentru a contribui la trădare. O altă variantă ar fi că Maria ar fi acceptat participarea la complot, tocmai ca să-l salveze pe domnitor pe care îl păştea pericolul uciderii.

În pat cu domnitorul în noaptea abdicării
În noaptea de 11 februarie 1866, când complotiştii au dat buzna în dormitorul lui Cuza, Maria a fost femeia găsită în patul lui. Cei doi amanţi au împărţit camera alăturată de cea în care dormea doamna Elena cu copiii soţului şi ai amantei. Se crede că Maria a fost cea care a aşteptat ca domnitorul să adoarmă pentru a deschide uşa complotiştilor în aşa fel încât aceştia să pătrundă nestingeriţi. Planul la care, se spune, că ar fi luat parte amanta, era ca domnitorul să semneze forţat actul abdicării.

Cu amanta și soția în exil
Cuza, soția, dar și amanta, au fost nevoiți să ia drumul exilului. Maria l-a urmat pe domnitorul rămas fără țară și a stat o vreme cu el la Viena, dar până la urmă l-a trădat (din nou), înșelându-l cu un apropiat. Potrivit sursei citate, Cuza a fost părăsit de amantă în 1870, când el s-a îmbolnăvit. Maria Obrenovici a ajuns la Berlin, unde a făcut parte din suita împărătesei Augusta, soția împăratului Wilhelm I. Șase ani mai târziu, la Dresda, a aflat că s-a îmbolnăvit de cancer, gând pe care nu l-a putut suporta, așa că s-a sinucis. Povestea ei tinde să se șteargă din negura istoriei și rămân în continuare numeroase semne de întrebare cu privire la rolul jucat de ea în abdicarea lui Cuza, potrivit adevărul.ro.