Pensiile care dispar din România. Ilie Bolojan are o propunere neașteptată pentru schimbarea sistemului actual

Premierul Ilie Bolojan a revenit, pentru a treia oară în ultima perioadă, asupra necesității modificării legii pensiilor, cu scopul de a menține populația activă mai mult timp în câmpul muncii. Una dintre măsurile discutate ar putea duce la dispariția unui tip de pensie. Impactul ar putea fi semnificativ pentru zeci de mii de români.

Tema este readusă în prim-plan în contextul presiunilor tot mai mari asupra bugetului de pensii, pe fondul schimbărilor demografice și al dezechilibrelor structurale din sistem.

Un sistem de pensii cu un deficit structural major

Sistemul public de pensii din România nu este sustenabil pe termen mediu și lung. Conform datelor analizate de publicație, deficitul anual al sistemului de pensii se ridică în prezent la aproximativ 20 de miliarde de lei.

Problema este agravată de evoluțiile demografice. În anii următori, pe piața muncii vor intra mult mai puțini tineri decât numărul celor care ies la pensie.

Estimările arată că vor exista cu aproximativ 1.000.000 de pensionari mai mulți decât nașteri, pe fondul ieșirii la pensie a așa-numiților „decreței”, generația născută după interzicerea avorturilor în perioada regimului Ceaușescu.

Presiune bugetară suplimentară de zeci de miliarde de lei

Pornind de la o pensie medie de aproximativ 2.800 de lei, echivalentul a 550–560 de euro, Newsweek a calculat impactul bugetar al intrării la pensie a încă unui milion de persoane.

Calculul indicat de publicație este următorul:

550 euro x 12 luni x 1.000.000 pensionari = aproximativ 6,7 miliarde de euro anual, echivalentul a circa 33,6 miliarde de lei.

În aceste condiții, analiza Newsweek arată că, dacă nu vor fi operate modificări majore, raportul dintre pensie și salariu va continua să scadă. De la un nivel actual de aproximativ 40% din salariu, pensia medie ar putea ajunge până în 2050 să reprezinte doar 25% din venitul salarial.

Bolojan vorbește deschis despre creșterea vârstei de pensionare

Pentru a evita acest scenariu, premierul Ilie Bolojan a declarat în mod repetat că este necesară menținerea oamenilor mai mult timp în câmpul muncii. În mai multe intervenții publice, acesta a vorbit explicit despre creșterea vârstei de pensionare și despre limitarea formelor de ieșire anticipată din activitate.

Pe 17 decembrie, Ilie Bolojan a afirmat că trebuie eliminată posibilitatea pensionării anticipate.

„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan.

Câți români ar fi afectați de eliminarea pensiei anticipate

Potrivit datelor analizate de Newsweek, în prezent există aproximativ 68.000 de pensionari încadrați la categoria „pensie anticipată”. Aceștia vor trece automat la pensia pentru limită de vârstă atunci când vor împlini 65 de ani.

În România, pensia anticipată, cu penalizare, poate fi acordată cu cel mult cinci ani înainte de vârsta standard de pensionare. Această formă de pensie se acordă persoanelor care îndeplinesc două condiții principale: realizarea stagiului complet de cotizare contributiv, prevăzut de lege, și depășirea acestuia cu până la cinci ani de stagiu de cotizare.

Cuantumul pensiei anticipate este stabilit prin diminuarea pensiei pentru limită de vârstă, în funcție de numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare și de stagiul suplimentar realizat.

Eliminarea acestui tip de pensie ar însemna obligativitatea rămânerii în activitate până la atingerea vârstei standard de pensionare.

Militarii și polițiștii, în centrul unei posibile schimbări majore

Un alt punct sensibil vizează categoriile profesionale care se pensionează la vârste mai mici, precum militarii și polițiștii. În prezent, în anumite cazuri, aceștia pot ieși la pensie în jurul vârstei de 60 de ani sau chiar mai devreme.

Potrivit informațiilor publicate de Newsweek, premierul Ilie Bolojan ar dori creșterea vârstei de pensionare și pentru aceste categorii până la 65 de ani.

O astfel de măsură ar necesita însă renegocierea cu Comisia Europeană, deoarece vârsta de pensionare a militarilor face obiectul unui jalon din PNRR.

Poziții diferite în interiorul Guvernului

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat inițial că este de acord cu poziția premierului. Ulterior, acesta a revenit cu o postare pe Facebook, în care a precizat că nu mai susține creșterea vârstei de pensionare pentru militari.

Cu toate acestea, potrivit surselor Newsweek, majorarea vârstei de pensionare pentru militari și polițiști ar urma să fie pusă în aplicare în cursul acestei primăveri.

Adrian Dumitru bugetul.ro