Se anunță mai frig și nu e rezolvată complet avaria care a lăsat jumătate de București fără căldură: De ce sistemul este la pământ după ce străzile au fost toată vara în șantier și s-au schimbat 350 de kilometri de conducte

Lucrări la sistemul de termoficare din București 

O mare parte din instalațiile care furnizează căldură și apă caldă bucureștenilor sunt mai vechi de 40-60 de ani, iar pierderile anuale din rețea ajung la aproximativ jumătate de miliard de lei, ceea ce înseamnă 40% din agentul termic transportat prin conducte. Din ce în ce mai des, bucureștenii rămân zile sau săptămâni întregi fără căldură și apă caldă, indiferent de anotimp.

O avarie la CET București Sud a afectat mii de blocuri începând de duminică, iar perspectiva rezolvării ei s-a mutat abia la începutul săptămânii viitoare. Inițial a fost vorba de 1.000 de imobile, însă numărul lor a crescut la 3.500, aproape 40% din totalul celor racordate la sistemul centralizat. 

Reprezentanții producătorului de energie Elcen au susținut că au continuat să livreze agent termic la o temperatură suficient de ridicată pentru ca populația să nu fie afectată, însă, din cauza conductelor vechi, agentul termic nu ajungea în calorifere. De cealaltă parte, Termoenergetica spune că nu a înregistrat nicio avarie în conducte și că toată problema a plecat de la Elcen.

Situația este de fapt una veche de peste 20 de ani și se agravează pe zi ce trece.

Majoritatea echipamentelor din cele patru centrale de termoficare din Capitală (Grozăvești, Progresu, CET Vest și CET Sud) au peste 40-60 de ani vechime, iar două treimi dintre conductele care distribuie agentul termic către populație se află în stare critică. 

Cum s-a ajuns aici?

Datorii istorice care continuă să se acumuleze

Elcen (Electrocentrale București) este compania care produce agentul termic, iar Termoenergetica (fostul RADET) este cea care gestionează conductele, furnizează și facturează agentul termic către populație. 

Prețul la care Elcen vinde agentul termic către Termoenergetica este reglementat de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), iar prețul final plătit de consumatori către Termoenergetica este subvenționat din bugetul local al Capitalei.

Problemele datează încă de la începutul anilor 2000, când RADET a început să acumuleze datorii la Elcen, însă situația s-a agravat după 2010. În 2016 atât Elcen, cât și RADET au intrat în insolvență, după ce RADET acumulase datorii de 3,7 miliarde de lei, pe care nu le-a mai plătit niciodată.

„Tiparul” RADET

În 2019, RADET a intrat în faliment, iar activitatea sa a fost preluată de o companie municipală nou-înființată, Termoenergetica. Însă aceasta a continuat să acumuleze datorii exact în același fel ca și RADET, iar suma restantă de plată către Elcen a ajuns în acest moment la 1,5 miliarde de lei.

În total, Elcen a fost văduvită de-a lungul anilor de 5,2 miliarde de lei, adică de peste un miliard de euro.

Termoenergetica spune că nu a primit banii pentru subvenții

Pe de altă parte, reprezentanții Termoenergetica (CMTEB) spun, într-un răspuns pentru HotNews, că plata datoriilor către Elcen este condiționată de banii pe care îi primesc, la rândul lor, de la bugetul local, reprezentând diferența dintre costul real al energiei termice și prețul local facturat populației.

„CMTEB a solicitat în mod repetat aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 36/2006, respectiv emiterea Ordinului comun al ministrului dezvoltării și al ministrului finanțelor, care permite alocarea cotelor defalcate din impozitul pe venit exclusiv pentru plata obligațiilor către furnizorii de energie termică. Până în prezent, aceste demersuri nu au fost finalizate”, a transmis Termoenergetica. 

Compania invocă și schimbările de la conducerea Primăriei Capitalei. 

„Această perioadă a fost marcată de schimbări administrative la nivelul Primăriei Municipiului București, ca urmare a alegerilor, ceea ce a determinat o perioadă de tranziție instituțională și de reconfigurare a priorităților bugetare”. 

Care sunt cartierele considerate critice

Zonele considerate critice sunt cele în care rețeaua este foarte veche, de peste 40-60 de ani, iar magistralele au diametre mari, ceea ce înseamnă că orice avarie are un impact major.

Potrivit Termoenergetica, exemple în acest sens sunt zonele: 

• Piața Gării de Nord (sectorul 1), 
• Foișor, Splaiul Unirii (sectorul 2), 
• Mihai Bravu, Bulevardele Basarabia și Iancului între Mihai Bravu și Nicolae Grigorescu, Coposu, Bulevardul Unirii (sectorul 3), 
• Luică, Brâncoveanu, Nițu Vasile (sectorul 4), 
• Calea Rahovei (sectorul 5).

Aproape 350 de kilometri de rețea, reabilitate

Lucrări de înlocuire a țevilor care transportă agentul termic în București, 17 ianuarie 2023. Inquam Photos / Sabin Cîrstoveanu

În perioada 2010-2020 au fost modernizați aproximativ 118 kilometri de rețea, în timp ce în intervalul 2020-2024 au fost reabilitați 184 km. În anul 2025, până în prezent, au fost reabilitați peste 50 de kilometri de magistrale (rețeaua primară), iar lucrările continuă, fiind în prezent aproximativ 30 de șantiere active deschise în Municipiul București. 

În total, sistemul are circa 800 de kilometri de conducte magistrale și aproximativ 2.700 de conducte secundare.

„Planificarea intervențiilor accelerate se realizează în funcție de frecvența avariilor, impactul asupra consumatorilor și prioritățile stabilite prin programele de investiții aprobate. La finalul fiecărui sezon de încălzire se realizează o analiză a avariilor. În funcție de situația punctuală din fiecare zonă și de impactul asupra rețelei în ansamblu, în sezonul de vară compania execută, cu forțe proprii, reparații punctuale sau pe tronsoane scurte. Aceste intervenții reprezintă o etapă temporară, până la demararea proiectelor de investiții care au în vedere înlocuirea tronsoanelor de conductă deteriorate, mai spun reprezentanții Termoenergetica. 

De ce sunt mereu probleme în aceleași zone

Harta punctelor termice din Capitală, fotografie ilustrativă.  

Compania mai explică faptul că „între 50% și 65% din rețeaua de distribuție și transport a energiei termice din București se află în zona critică, cu risc ridicat de avarie”. 

„Conform proiectelor aflate în derulare, se estimează că aproximativ 30% din rețeaua termică primară este vizată pentru înlocuire sau reabilitare prioritară, aceasta fiind zona cu cel mai ridicat risc de avarie și cu impact major asupra funcționării sistemului”, explică oficialii Termoenergetica.

Cine plătește pierderile din rețea?

În anul 2024, pierderea tehnologică înregistrată a fost de 1.759.748 MWh, reprezentând 37,73%, cu o valoare estimată de aproximativ 500 milioane lei, au mai spus reprezentanții Termoenergetica, pentru HotNews.

O parte dintre aceste pierderi sunt plătite de către consumatori, iar restul, din bugetul local.

De cealaltă parte, oficialii Elcen spun că datoriile acumulate de Termoenergetica au un impact major asupra fluxului de numerar al companiei și limitează semnificativ capacitatea Elcen de a investi în modernizarea și dezvoltarea capacităților de producție. 

• „Creanțele mari afectează capacitatea ELCEN de a asigura cofinanțarea necesară proiectelor noi de modernizare (în special cele pe fonduri europene sau surse de finanțare bancare). Investițiile majore, precum noile centrale de cogenerare de la CTE București Sud, Grozăvești, Progresu, sunt influențate deoarece finanțatorii analizează capacitatea de rambursare, iar lipsa încasărilor reduce gradul de sustenabilitate financiară a proiectelor”, se arată în răspunsul producătorului de energie, la solicitarea HotNews.
• „Datoriile mari ale Termoenergetica (și anterior RADET care a intrat în 2019 în faliment, lăsând în urmă datorii neachitate către ELCEN în valoare de 3,7 miliarde lei) generează de mulți ani un cerc vicios: lipsa încasărilor → limitarea investițiilor în producție → eficiență scăzută → costuri mai mari → presiune suplimentară asupra sistemului”.

Cum se poate rezolva situația sistemului de termoficare din București

Pentru stabilizarea financiară a relației dintre Elcen și Termoenergetica este necesar un sprijin coordonat atât din partea autorităților centrale, cât și a celor locale. 

În primul rând, Primăria Municipiului București trebuie să asigure plata la timp a subvenției pentru energia termică, astfel încât Termoenergetica să poată achita facturile curente către Elcen. Fără un flux financiar predictibil, nici Elcen, nici Termoenergetica nu pot funcționa în parametri stabili, iar riscul acumulării de noi datorii rămâne ridicat, mai spun reprezentanții producătorului de energie.

În al doilea rând, este nevoie de măsuri clare și ferme din partea Guvernului, precum:

• mecanisme de finanțare sau garanții pentru plata arieratelor,
• sprijin legislativ pentru implementarea unui model financiar sustenabil al sistemului de termoficare.
• posibilitatea acordării unor împrumuturi din trezorerie.  

Întrebați dacă venirea unui nou primar general va îmbunătăți situația, responsabilii Elcen au răspuns că situația datoriilor nu se va rezolva prin schimbarea unei persoane, ci printr-o politică coerentă, continuă și asumată la nivelul Primăriei Municipiului București. 

„Rezolvarea problemei necesită stabilitate administrativă, asumarea responsabilității pentru finanțarea corectă a sistemului de termoficare, continuarea dialogului tehnic dintre PMB, Termoenergetica și Elcen. Indiferent de schimbările politice, problema rămâne una structurală și trebuie tratată ca atare. Cu un cadru financiar stabil și cu un dialog constant, relația Elcen-Termoenergetica poate fi stabilizată”.