Care a fost ultimul teritoriu anexat de Statele Unite?

 Harta Statelor Unite n-a arătat mereu așa cum o știm astăzi. A crescut treptat, prin achiziții, tratate și schimbări geopolitice care au întins granițele de la Atlantic la Pacific și dincolo de el.

De la Louisiana cumpărată în 1803, până la insulele împrăștiate în Pacific și Caraibe, extinderea a fost o poveste lungă, mai ales în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX. Dar ultimul capitol? Acolo, istoricii sunt, în mare, de acord: Commonwealth-ul Insulelor Mariane de Nord.

Împrăștiate în vestul Pacificului, deasupra insulei Guam, Insulele Mariane de Nord au trecut prin mâinile mai multor imperii și puteri. Spaniolii le-au colonizat, apoi le-au vândut Germaniei în 1899.

După Primul Război Mondial au intrat sub control japonez, iar al Doilea Război Mondial le-a transformat în câmp de luptă între Japonia și Statele Unite.

 Înfrângerea Japoniei a schimbat din nou ecuația: în 1947, sub egida Organizației Națiunilor Unite, insulele au intrat în Teritoriul sub Tutelă al Insulelor Pacificului, administrat de SUA.

Spre deosebire de anexările rapide din secolul al XIX-lea, integrarea Mariane-lor de Nord a fost lentă și cu accent pe voința locuitorilor. În 1975, comunitățile de pe insule au votat pentru un aranjament politic cu Statele Unite.

Acordul – Covenant to Establish a Commonwealth of the Northern Mariana Islands in Political Union with the United States of America – a intrat în vigoare în 1976.

Din acel moment, insulele au devenit teritoriu american cu statut de commonwealth, adică parte a Statelor Unite, dar cu un grad consistent de autonomie internă. Astăzi, Insulele Mariane de Nord sunt un teritoriu neîncorporat al SUA.

  Locuitorii sunt cetățeni americani, însă nu votează pentru președintele Statelor Unite și au în Congres un delegat fără drept de vot.

Își conduc treburile interne prin propriul guvern și o constituție locală, în timp ce relația politică de fond cu Washingtonul rămâne ancorată în acordul din anii ’70. De ce sunt considerate „ultimul teritoriu anexat”? Pentru că după 1976 Statele Unite nu au mai adăugat noi teritorii.

În Pacific, relațiile stabilite ulterior cu Palau, Statele Federate ale Microneziei sau Insulele Marshall s-au bazat pe asocieri libere, nu pe integrare teritorială. În această logică, Mariane-le de Nord marchează ultima extindere formală a Americii.

Pe acest fundal istoric revine periodic o întrebare încărcată politic: urmează Groenlanda? În ultima perioadă, Donald Trump a reluat apelurile făcute în prima sa președinție pentru ca Statele Unite să dețină insula, pe care a numit-o „o necesitate absolută”.

 Președintele ales leagă argumentul de securitatea SUA, dar semnalul este și economic, resursele naturale ale Groenlandei fiind în centrul interesului.

Mai mult, el a dat de înțeles că nu exclude recurgerea la forță pentru a obține controlul: „Vom face ceva, fie că le place sau nu”, a spus președintele SUA. Declarațiile au stârnit reacții imediate la Copenhaga și în capitalele europene.

Danemarca, care administrează Groenlanda, s-a declarat consternată de perspectiva unei preluări forțate, amintind că pe insulă există deja o bază militară americană.

Premierul Mette Frederiksen a avertizat că o invazie ar pune capăt „tuturor”, de la pactul transatlantic de apărare al NATO până la arhitectura de securitate construită după război.

În timp ce harta politică a lumii rămâne fluidă în declarații, ultimul teritoriu intrat formal sub steagul american rămâne, deocamdată, neschimbat: Insulele Mariane de Nord.