Compozitorul Mihai Andreescu-Skeletty

Mihai Andreescu-Skeletty a fost un compozitor care a activat în plină epocă de afirmare a muzicii româneşti şi care a rămas fidel, până la sfârşitul vieţii, ideii de cultură românească, căutând să se realizeze prin specificul spiritualităţii româneşti. Născut în Iaşi, la 19 iulie 1882, Mihai Andreescu-Skeletty şi-a făcut toată pregătirea şcolară în oraşul natal. La vârsta de 7 ani s-a înscris la Şcoala primară „Vasile Adamachi”, apoi a trecut la Gimnaziul „Al. cel Bun” şi la Liceul Naţional. Simţindu-se atras spre muzică, după terminarea studiilor liceale, s-a înscris la Conservatorul din Iaşi, al cărui director era pe atunci Eduard Caudella.

După pregătirea muzicală făcută la Iaşi, în 1899 a plecat la Paris, pentru perfecţionare, la Conservatorul naţional de muzică. Întors la Bucureşti, în 1921, peste 4 ani (1925), este numit profesor de armonie, contrapunct şi compoziţie la Conservatorul de muzică şi artă dramatică din Cluj, unde a lucrat până la pensionare (1948).

Analizând creaţia compozitorului Mihai Andreescu-Skeletty rezultă că autorul a adus o contribuţie semnificativă la tezaurul cultural al patriei noastre. Mihai Andreescu-Skeletty a lăsat peste 80 de compoziţii, variate ca gen şi dimensiune. În fruntea realizărilor se află genul de operă, spre care s-a simţit atras în mod deosebit: „Regina Dunăreană” (1935), „Misterele nopţii”, „Copilul haiducilor” (1915), „Safta”, „Lazăr Cernescu de la Rusca” (1954), „Cătălina Varga” (1953), „Ghemul fermecat” (1960) şi „Cîntecul lebedei” (1960). Prin opera „Regina Dunăreană”, compozitorul a devenit autorul primei drame lirico-fantastice, creatorul acestui gen în istoria operei româneşti.

În domeniul simfonismului românesc, Mihai Andreescu-Skeletty înscrie şase poeme. Cântecul vocal cu acompaniament de pian sau orchestră este bogat reprezentat în creaţia lui Mihai Andreescu-Skeletty. Cele peste 60 de lieduri, presărate de-a lungul a cinci decenii, cu o vădită intensificare între 1950-1960, scot la iveală înclinaţia compozitorului spre reflecţie şi meditaţie, pentru un adânc lirism care se identifică cu propria sa natură sufletească.

Însuşi faptul că s-a apropiat de poezia eminesciană într-o măsură mai mare decât oricare alt compozitor român dovedeşte grăitoarea înclinaţie a firii sale spre melancolie şi visare romantică. Din totalul liedurilor, 17 sunt pe versuri de Eminescu, 26 pe versuri proprii, iar restul pe poezii de alţi poeţi.

După o viaţă plină de realizări şi satisfacţii, compozitorul Mihai Andreescu-Skeletty s-a stins din viaţă în urmă cu o jumătate de veac în ziua de 8 iunie 1965 la Cluj.