Nu lăsați să dispară câinele de pază al societății!

 Dorian OBREJA

Ca multe alte fenomene, nu neapărat de lăudat, uneori chiar dimpotrivă, și acesta – tendința de a se debarasa de ziariștii profesioniști și a-i înlocui cu amatori – vine de peste Atlantic.

Pentru argumentarea acestei afirmații, este necesară o incursiune în zona Casei Albe, în perioada foarte recentă. Aici, administrația Trump, care, în mod frecvent, a criticat media tradițională, nu se mulțumește cu vorbe, ci trece la fapte. În sala de presă a Casei Albe, numărul de locuri este limitat și densitatea extrem de mare (purtătoarea de cuvânt a și afirmat că spațiul ar trebui extins). Bătălia pentru fiecare loc rămas liber, dintr-un motiv sau altul, este intensă. Mai nou, are loc o altă luptă, căci este inclusă și o altă categorie, aceea a posdcasterilor și influencerilor – fiind depuse peste 10.000 de cereri pentru a se obține mult râvnitul ”trofeu„. Purtătoarea de cuvânt a mai ținut să sublinieze că segmentele media tradiționale par a nu fi la curent cu diferite subiecte fierbinți, precum acela al deportării imigranților ilegali; de fapt, este vorba de puncte de vedere care nu corespund, ba chiar contrazic poziția dură a administrației!

Nu e mai puțin adevărat că, în ultimii ani, presa ”clasică” a înregistrat o scădere a încrederii celor cărora li se adresează, concomitent cu creșterea încrederii în podcasteri și influenceri. Un recent sondaj releva că circa unul din cinci americani preferă să recepteze știrile de la cele din urmă categorii amintite, înregistrându-se distanțarea de ziare și canalele  TV, în favoarea rețelelor sociale, bloguri, podcasturi etc.

Schimbările, și în această zpnă, sunt inevitabile și pot fi, până la un punct, înțelese și acceptate. Punctul respectiv este constituit de granița dintre obiectivitatea și subiectivitatea celor care sunt propagatori de informații, indiferent cărei zone aparțin. Faptul că sunt preferate și favorizate persoane care ”cântă în strună„ unei administrații sau unui lider nu este deloc un semnal bun, ba poate chiar avea urmări însemnate, ducând la distorsionarea/deformarea/manipularea realităților.

Fenomenul este pe deplin manifestat și în țara noastră, iar efectele sale au putut fi comensurate la primul tur al prezidențialelor, din noiembrie 2024. Și la noi, audiența mediei tradiționale – ziare, posturi de radio și televiziune – este în scădere, concomitent cu sporirea apetenței pentru utilizarea rețelelor sociale și podcasturilor drept sursă a informațiilor (și comentariilor). Mai mult de atât, dar tot ca efect, am putut consemna materializarea mirajului rețelelor sociale și printre ziariști de formație clasică; unul dintre aceștia, migrând pe astfel de rețea, a sărit de la câteva mii de aprecieri, la milioane. Dar trebuie adăugat că saltul a fost posibil și explicabil și prin – sau mai ales – ”lipirea” partizană de unul dintre personajele foarte la modă în aceste zile, ceea ce nu mai corespunde cu deontolgia jurnalistică!

Încercând o analiză obiectivă a fenomenului, trebuie să spun că experiența, profesionalismul și echidistanța nu pot fi înlocuite decât cu consecințe nefaste printr-un soi de militantism dăunător, concretizat, îndeosebi, prin oferirea de informații și comentarii despre care se știe că sunt așteptate/agreate și generează audiență uriașă. Mergând pe această cale, ”jurnaliștii” de tip nou fac nedoritul salt de la rolul presei de ”câine de pază al societății„ la ipostaza de ”căței” ai unor curente/grupuri/personaje.