România, ultima în UE la accesul la medicamente noi

Pacienții din România ajung cel mai târziu din Uniunea Europeană la medicamente inovatoare compensate. Raportul EFPIA „Patients W.A.I.T. 2025”, prezentat de ARPIM, arată o așteptare medie de 1.110 zile între aprobarea europeană a unui tratament și compensarea lui în sistemul public.

Concret, un tratament deja aprobat în Europa poate ajunge la pacientul român după mai bine de trei ani. Pentru bolnavii oncologici, pentru copiii cu boli rare sau pentru pacienții cu afecțiuni cronice severe, întârzierea nu înseamnă doar birocrație, ci timp pierdut într-o etapă critică a bolii.

Doar 28 din 168 de tratamente sunt compensate în România

Potrivit datelor prezentate de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate la nivel european între 2021 și 2024, doar 28 erau compensate în România la începutul anului 2026.

Asta înseamnă că pacienții români au acces, prin sistemul public, la o parte redusă din tratamentele care au primit deja aprobare europeană.

Decalajul este vizibil mai ales în oncologie și în bolile rare. România compensează doar 20% dintre medicamentele oncologice aprobate în perioada 2021–2024, în timp ce media europeană este de 51%.

În cazul medicamentelor destinate bolilor rare, România compensează 13 din 66 de tratamente aprobate centralizat, adică aproximativ 20%. Media Uniunii Europene este de 43%.

Ce înseamnă 1.110 zile pentru un pacient

Pentru un pacient, trei ani de așteptare pot însemna agravarea bolii, internări repetate, pierderea capacității de muncă, costuri mai mari pentru familie și, în unele cazuri, ratarea ferestrei terapeutice în care un tratament ar fi putut avea cel mai bun efect.

Rozalina Lăpădatu, președinte APAA, a atras atenția că peste trei ani de așteptare reprezintă o perioadă uriașă pentru un pacient cu cancer, pentru un copil cu o boală rară sau pentru o persoană cu o afecțiune cronică severă.

Radu Gănescu, președintele COPAC, spune că pacienții români nu cer tratament preferențial, ci aceleași șanse pe care le au ceilalți cetățeni europeni.

România are cea mai mică cheltuială publică netă cu medicamentele

Raportul indică și o problemă de finanțare. România are cea mai mică cheltuială publică netă cu medicamentele pe cap de locuitor dintre statele europene analizate.

Potrivit ARPIM, cheltuiala publică netă cu medicamentele este de 138 de euro pe cap de locuitor. Nivelul este cu aproape 40% sub media Europei Centrale și de Est, estimată la 220 de euro, și la mai puțin de o treime din media țărilor UE4, de 487 de euro.

În total, România cheltuiește aproximativ 1.354 de euro pe cap de locuitor pentru sănătate, mult sub nivelul multor state europene. Efectul se vede în accesul la tratamente, dar și în presiunea pusă pe spitale, programele naționale și pe pacienții care caută soluții alternative.

Clara DIMA