Politica mioritică s-a tiktokizat!

Dorian OBREJA

Nu știu dacă ați aflat, dar, pe 1 decembrie 2024, în România,  urmează să aibă loc alegerile legislative, adică acelea în urma cărora vor fi alese 466 de persoane care, în următorii 4 ani, vor avea o influență/putere mare spre foarte mare asupra societății, prin legile pe care le vor propune și vota, prin faptul că, din partidul câștigător, va fi desemnat noul premier, iar din alianța  realizată, noul guvern.

În mai toate sondajele, procentele PSD variază în jurul lui 30; logic, el nu va putea fi scos din calculele pentru viitoarea guvernare de alte partide. Nu același lucru se poate spune despre PNL (care oscilează între 14 și 24), USR (11 și 18) și AUR (14 și 20); așadar, dintre acestea trei s-ar putea alege ”partenerul de dans” al social-democraților, plus, ca ”balama” și element de siguranță, oficial, UDMR și grupul minorităților (aproape 40 de voturi cântăresc decisiv), iar neoficial, sateliți-profitori precum PUSL și Pro România. PSD ar putea fi scos din cărți pentru o viitoare guvernare doar printr-o alianță PNL-USR-AUR, adică ceva imposibil de realizat.

Spre deosebire de ce se percepe și întâmplă în realitate, eu aș trece în plan secund alegerile din 24 noiembrie și 8 decembrie, pentru Cotroceni, dat fiind că învingătorul acestora, oricare ar fi el, va avea doar o influență/putere mică spre medie asupra societății, și aceasta mai mult prin jocuri de culise, decât datorită unor prerogative constituționale. Se adaugă  constatarea că, de data aceasta, toți candidații au procente sub partidele lor, deci nici o ”locomotivă”, nicio personalitate care să dicteze, în forță, ce și cum se va întâmpla în configurarea viitorului executiv, totul fiind sub semnul unor negocieri. 

Aici, lucrurile par simple și clare - și pot rămâne așa, dacă nu va fi detonată o super-bombă în privința principalului favorit. Toate sondajele recente de la PSD, PNL și USR îl dau câștigător al primului tur pe Marcel Ciolacu; diferă doar ocupantul locului doi, care ar putea fi Ciucă, Simion sau Geoană. Datorită electoratelor total diferite, dar și din alte motive (știute sau care vor fi divulgate în următoarea perioadă), e greu, dacă nu imposibil, de crezut că unul din cei trei ar putea recupera și câștiga finala. Prognoza, la acest moment, ar fi Ciolacu președinte. Pe cale de consecință, Ciucă premier. 

Cu toate argumentele și rațiunile expuse mai sus, spațiul public - presă, rețele de socializare etc. - este ocupat, în proporție de 99%, de subiectul & subiecții prezidențialelor. Sunt convins că echipele de consultanță electorală au plănuit scenariul, transformând prezidențialele într-o cortină menită să ascundă cât mai mult timp toate mânărelile și trocurile (neutrul de la troacă...) făcute pentru/la parlamentare.

Manipularea și deturnarea de la o corectă ierarhie a momentelor electorale încep, deja, să devină o tradiție. S-a întîmplat și pe 9 iunie, când toată atenția s-a focalizat pe alegerea a 33 de europarlamentari, în detrimentul a vreo 30.000 de aleși locali (consilieri, primari, președinți de C.J.). Or calitatea vieții noastre cea de toate zilele depinde într-o măsură absolut covârșitoare de calitatea celor din urmă!

Dincolo de aceste considerații, deplâng căderea în derizoriu și tiktokizarea scenei politice. Programele și dezbaterile sunt înlocuite de spectacole de prost gust, ”dialoguri” mediate de rețele sociale, printre rețete de mâncare, diete de slăbit și bancuri erotice. Deprimant tablou...