Iașul de acum 300 de ani, descoperit sub pământul Mitropoliei

* săpăturile arheologice din centrul Iașului au scos la lumină fundațiile unor locuințe din secolul al XVIII-lea, într-o zonă destinată odinioară populației sărace

Sub terenul pe care Mitropolia Moldovei și Bucovinei pregătește o investiție imobiliară au ieșit la iveală mărturii ale unui Iași aproape dispărut din memoria orașului. Arheologii au identificat urmele unor gospodării vechi de aproximativ trei secole, ridicate la periferia fostei capitale a Moldovei, în apropierea cursului de odinioară al Bahluiului.

Centrul Iașului continuă să dezvăluie fragmente din istoria orașului. Cercetările arheologice desfășurate în zona Ansamblului Mitropolitan au adus la suprafață vestigii din secolul al XVIII-lea, aparținând unor gospodării modeste. Descoperirile au fost făcute pe amplasamentul unde Mitropolia Moldovei și Bucovinei intenționează să extindă Facultatea de Teologie și să amenajeze o parcare subterană cu 400 de locuri.

Spre deosebire de vestigiile marilor edificii religioase sau administrative, noile descoperiri documentează viața locuitorilor obișnuiți ai Iașului. Fundațiile din piatră și lemn indică existența unor construcții ușoare, adaptate condițiilor dificile ale terenului.

Când Mitropolia se afla la marginea orașului

Zona centrală de astăzi avea o configurație diferită în urmă cu două-trei secole. Perimetrul cercetat se afla atunci la periferia așezării urbane, aproape de vechiul curs al râului Bahlui.

Directorul Direcției Județene pentru Cultură Iași, Bobi Apăvăloaei, a explicat că vestigiile aparțin unor locuințe din secolele XVIII-XIX, amplasate într-o zonă ocupată în special de populația cu posibilități materiale reduse. „În această etapă a cercetărilor arheologice s-au descoperit vechi urme de locuințe orășenești”, a precizat Bobi Apăvăloaei. Potrivit oficialului, Bahluiul curgea odinioară mult mai aproape de terasa pe care se găsesc astăzi Mitropolia, Episcopia Romano-Catolică și Palatul Culturii, construit în zona fostei Curți Domnești. Vecinătatea râului influența atât ocuparea terenurilor, cât și tipul construcțiilor. Solul nu oferea condiții favorabile edificiilor durabile, ceea ce explică prezența fundațiilor simple, realizate din materiale accesibile.

Casele oamenilor săraci, o pagină necunoscută din istoria Iașului

Vestigiile oferă indicii despre extinderea orașului și diferențele sociale dintre zonele sale. În timp ce edificiile importante ocupau terenurile mai favorabile construcțiilor, gospodăriile modeste se dezvoltau inclusiv pe terenuri mai puțin stabile, apropiate de Bahlui.

Cercetările arheologice permit astfel reconstituirea unei părți din geografia urbană a Iașului, înaintea transformărilor care i-au schimbat centrul istoric.

Urmele locuințelor reprezintă dovezi materiale ale existenței unei comunități despre care clădirile monumentale păstrează puține informații. Deocamdată, datele comunicate public nu precizează numărul exact al gospodăriilor identificate, suprafața cercetată sau existența unor obiecte de uz casnic recuperate din săpături.

O parcare de 400 de locuri, proiectată peste vestigiile descoperite

Descoperirile au fost făcute în cadrul cercetărilor arheologice asociate proiectului de extindere a Ansamblului Mitropolitan.

Mitropolia Moldovei și Bucovinei intenționează să construiască un nou spațiu destinat Facultății de Teologie, să amenajeze o zonă de rugăciune în aer liber și să realizeze, la subsol, o parcare etajată cu o capacitate de 400 de autovehicule.

Investiția presupune intervenții într-un perimetru cu o importantă încărcătură istorică, unde cercetarea arheologică are rolul de a documenta vestigiile înaintea lucrărilor de construire.

Dan DIMA