Minciuna din spatele suplimentelor alimentare
Numerele mari de pe ambalaj, ingredientele prezentate selectiv și promisiunile atrăgătoare pot crea o imagine falsă despre eficiența vitaminelor și mineralelor.
Un supliment care anunță sute sau mii de miligrame pe cutie nu oferă neapărat aceeași cantitate de substanță activă. Diferența este ascunsă adesea în informațiile scrise mărunt, pe care puțini cumpărători le verifică înainte de administrare.
Cantitatea evidențiată pe cutie nu reprezintă întotdeauna cantitatea de substanță activă pe care organismul o primește. În unele situații este menționată greutatea întregului compus chimic, nu doar a vitaminei sau mineralului urmărit.
Aceasta este una dintre problemele semnalate de Iulia Borcsa, specialist în dezvoltarea suplimentelor alimentare. Ea atrage atenția că producătorii pot scoate în față un număr impresionant, în timp ce doza cu adevărat relevantă apare în tabelul nutrițional sau în lista ingredientelor.
Numărul mare de pe cutie nu spune întreaga poveste
Un exemplu frecvent este magneziul. Pe ambalaj poate apărea cantitatea unei sări de magneziu, însă aceasta nu este identică cu doza de magneziu elementar. O capsulă poate conține o cantitate mare dintr-un compus, dar numai o parte din aceasta reprezintă mineralul propriu-zis. Procentul diferă în funcție de forma utilizată, iar două produse aparent similare pot furniza doze foarte diferite. Consumatorul poate ajunge astfel să creadă că a cumpărat varianta mai puternică, deși numărul de pe partea frontală a ambalajului nu permite o comparație corectă.
Aceeași vitamină, efecte diferite
Nici simpla prezență a unei vitamine sau a unui mineral nu garantează că două suplimente sunt echivalente. Contează forma chimică, doza activă, absorbția, tolerabilitatea și combinația cu celelalte ingrediente. Unele forme de magneziu sunt mai ieftine și conțin o proporție mai mare de mineral, dar pot fi mai greu absorbite sau pot provoca tulburări digestive. Alte forme sunt promovate drept mai bine tolerate, însă pot avea un preț mai ridicat. Prin urmare, alegerea făcută doar după numărul mare de pe cutie poate fi greșită. Eticheta completă este mai importantă decât mesajul comercial de pe fața produsului.
Ingredientele despre care reclamele vorbesc mai puțin
Suplimentele nu conțin doar vitamine și minerale. În capsule și comprimate sunt adăugați excipienți care ajută la producție, păstrare, dizolvare, gust sau stabilitate. Produsele efervescente pot include îndulcitori, arome, sodiu și corectori de aciditate. Comprimatele pot conține agenți antiaglomeranți, substanțe de umplere sau ingrediente care permit presarea și păstrarea produsului.
Prezența acestor substanțe nu demonstrează automat că suplimentul este periculos. Problema apare atunci când publicitatea pune accent exclusiv pe ingredientul principal, iar restul formulei este ignorat de cumpărător.
Promisiunile de pe ambalaj nu sunt tratamente
Formulări precum „susține imunitatea”, „contribuie la reducerea oboselii” sau „ajută funcționarea normală a organismului” nu înseamnă că produsul tratează o boală.
Suplimentele alimentare nu sunt medicamente și nu trebuie prezentate drept soluții pentru afecțiuni care necesită diagnostic și tratament. Cu toate acestea, mesajele comerciale pot fi suficient de sugestive încât oamenii să le atribuie efecte mai mari decât cele demonstrate.
În cazul persoanelor cu boli cronice sau care urmează tratamente, administrarea fără recomandare poate crea riscuri. Vitaminele și mineralele pot interacționa cu medicamentele, iar dozele mari nu sunt automat mai eficiente sau mai sigure.
Ce trebuie verificat înainte de cumpărare
Consumatorul ar trebui să urmărească doza activă oferită de porția zilnică, forma ingredientului, numărul de capsule necesare și lista completă a excipienților.
Trebuie verificate și avertismentele, condițiile de administrare și cantitatea totală consumată atunci când sunt combinate mai multe produse.
Minciuna din spatele unor suplimente nu constă neapărat într-o informație falsă scrisă pe etichetă, ci în felul în care informațiile sunt selectate și afișate. Numărul cel mai mare este pus în față, în timp ce explicația care îi schimbă sensul rămâne ascunsă în caractere mici.
Tania DAMIAN