Escaladarea conflictului din Golful Persic a depreciat leul
„S-a născut” noul club al Iașului. Chirica explodează: „Nu va mai fi o vacă de muls!”
Au luat 10 pe linie și intră în galeria de onoare a Iașului! Ceremonie specială pentru cei mai buni elevi
Primăria Iași schimbă planul: pistele pentru biciclete rămân în oraș
Unul dintre șefii de promoție ai UMF Iași a avut doar medii de 10 în cei șase ani de studiu!
De la visul SuperLigii la realitatea Ligii a III-a. Decizia care împarte Iașul
Rețeta zilei: păstrăv la cuptor cu legume și usturoi
Alertă la frontieră! Ciuperci cu substanțe interzise, găsite într-o mașină la Albița
Publica anunt
INCHIDE
Inapoi
Pagina principală Turism Turismul în Moldova

Turismul în Moldova

 

 

Faţetele turismului la periferia Uniunii Europene
 

 

 

* un raport al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est privind starea economico-socială a zonei surprinde punctele tari şi minusurile turismului * potrivit documentului, în jur de 700.000 de vizitatori ajung anual în Moldova, dar puţini dintre aceştia sunt străini, iar perioada de şedere este foarte scurtă
 

 

Un studiu prezentat de ADR Nord-Est pune pe tapet punctele cheie ale turismului din Moldova. Documentul face parte din analiza socio-economică a regiunii, ce va sta la baza redactării strategiei prin care se doreşte atragerea de fonduri comunitare în următorul exerciţiu financiar, 2014-2020. Specialiştii au trasat ca puncte forte ale regiunii: potenţialul balnear ridicat şi facilităţile oferite de unele localităţi cu acest specific: Slănic Moldova, Târgu Ocna sau Târgu Neamţ, numărul mare de arii protejate şi prezenţa a numeroase monumente istorice. Judeţul Iaşi este menţionat ca fiind al doilea în România ca număr de monumente istorice, peste 1.600. Printre minusurile regiunii au fost enumerate nivelul foarte scăzut al indicelui de utilizare a capacităţii de cazare (23%) şi cel al duratei medii de şedere, un turist petrece 2,3 nopţi, numărul redus de turişti străini (5,3% din totalul naţional), inexistenţa unui sistem de rezervare online care să fie integrat la nivel regional, precum şi lipsa caracterului integrat al itinerariilor turistice existente.
 
 

Proiecte insuficiente

 

Potrivit documentului, pentru a putea valorifica potenţialul turistic natural al zonei este nevoie de infrastructură atât rutieră, cât şi de agrement. „Infrastructura de agrement este vitală în contextul dezvoltării turismului în Regiunea Nord-Est, calitatea acesteia influenţând, în bună măsură, durata de şedere a turiştilor”, se arată în analiză. Mediul de business şi autorităţile din Moldova au derulat în perioada de finanţare 2007-2013 mai multe proiecte pentru crearea unor facilităţi de agrement, însă mult sub necesarul zonei.

Printre proiectele de valorificare a potenţialului turistic derulate în Regiunea Nord-Est prin Programul Operaţional Regional se numără modernizările la Insula de Agrement din Bacău, Parcul Măgura din Târgu Ocna, Parcul de agrement turistic şi sportiv Cornişa din Botoşani, Zona de Agrement Ciric, Telegondola şi pârtia de schi de pe muntele Cozla din Piatra Neamţ, Parcul balnear Vatra Dornei, Suceava sau POPAS Gura Humorului.
 

Capacitatea de cazare în Regiunea de Nord-Est a fost anul trecut de peste 7 milioane de locuri-zile, ceea ce reprezintă aproape 10% din totalul înregistrat la nivel naţional. Faţă de 2006, capacitatea a crescut în regiune cu 27,5%, dar, cu toate acestea, indicele de utilizare a spaţiilor de cazare, în 2012, a fost de numai un sfert. „Evoluţia numărului de turişti a înregistrat un trend crescător în intervalul 2006-2008, ca în anii de criză să înregistreze un declin, după care s-a reluat tendinţa de creştere, ajungând la 735.000 în 2012”, se arată în studiu. Potrivit documentului, doar 12% dintre turişti sunt străini, iar cei care ajung în regiune au o durată medie de şedere de 2,21-2,36 nopţi. „Ţinând cont de potenţialul turistic existent, considerăm că acest nivel este inferior în raport cu posibilităţile existente”, menţionează specialiştii.
În prezent, judeţul cu cea mai mare capacitate de cazare este Suceava, cu aproape 10.000 de locuri, iar cele mai puţine spaţii sunt în Vaslui şi Botoşani, 2.000 de locuri. Cele mai multe sunt în hoteluri şi pensiuni agroturistice. În 2012, cei mai mulţi turişti au vizitat judeţele Suceava (236.814 turişti), Iaşi (185.743) şi Neamţ (145.322 turişti). „Cei mai puţini turişti au fost înregistraţi în judeţele Botoşani şi Vaslui, fiecare fiind vizitate de 4,7%, respectiv 5% din numărul total al turiştilor”, se arată în analiza pe turism.
 
 

Miză: turismul de afaceri

 

 

Una din oportunităţile zonei este valorificarea tipurilor de turism de nişă precum cel de business. „Costurile sunt mai mici decât în alte ţări europene, fapt ce se datorează mai ales preţului scăzut al taxei de management, al serviciilor de traducere, al celor tehnice şi, uneori, al chiriei sălilor”, se subliniază în studiu atuurile zonei. Astfel, un eveniment organizat în oraşele reşedinţă de judeţ din Moldova poate avea costuri la jumătate din cele practicate pentru întâlniri similare în Capitală sau alte zone ale Europei. „În prezent se consideră că nu există spaţii de cazare suficiente pentru a face faţă organizării tuturor evenimentelor de amploare pentru care există solicitări. Pentru următorii ani se aşteaptă construirea unui număr mai mare de hoteluri de trei, patru şi cinci stele”, se menţionează în document.

 


Procentul cel mai mare a personalului ocupat în turism este reprezentat de angajaţii din hoteluri- între 51% şi 56%, pensiuni turistice 11%, pensiuni agroturistice- între 11% şi 16%, iar în moteluri- între 7% şi 11%.

 

Potenţialul natural al Moldovei

 

Aria naturală protejată a regiunii cuprinde aproape 50.000 hectare în 126 de rezervaţii, jumătate de suprafaţă fiind pe raza judeţului Neamţ. Analiza ARDNE subliniază un potenţial ridicat de dezvoltare al turismului balneo-terapeutic în zone precum Vatra Dornei, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Cacica, Bălţăteşti, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Sărata Băi, Strunga şi Ghermăneşti. Un alt potenţial stă în valorificarea patrimoniului turistic al vestigiilor istorice şi arhitecturale, în regiune fiind 3.996 de monumente de interes internaţional, naţional şi local. „Coloana vertebrală tradiţională a atracţiilor turistice este formată din vizitele la monumentele religioase”, precizează studiul. Cele mai multe monumente sunt în Iaşi (40%), Neamţ (14%), Botoşani şi Suceava (13%). La polul opus se află Vaslui (11%) şi Bacău (9%). „De mare interes pentru practicarea turismului sunt edificiile culturale, astfel că itinerariile moldave sunt nu numai atractive, ci şi profund educative. Este zona unde s-au născut Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Mihail Kogălniceanu, Ion Creangă, Ciprian Porumbescu, Ştefan Luchian, George Bacovia, George Apostu, Tristan Tzara, Octav Onicescu, Costache Negri, Calistrat Hogaş, Nicolae Labiş, Emil Racoviţă şi Vasile Pârvan. Amintirea acestora este păstrată în muzee şi case memoriale, iar memoria lor este omagiată de monumente şi statui”, se precizează în analiză.
 

În Moldova sunt practicate mai multe forme de turism printre care: montan, balnear, cultural, religios, rural, agroturism, ecoturism, oenologic,

 

 

Neamţul, pe primul loc în topul vizitelor la muzee

 

Numărul total de vizitatori în muzeele din Regiunea de Nord-Est se apropie anual de 1,6 milioane de persoane (18% din totalul naţional). Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în cele şase judeţe există peste trei milioane de bunuri culturale în 124 de muzee şi colecţii publice, cu o suprafaţă de expunere de peste un milion de metri pătraţi. Într-un top al judeţelor, Neamţul este pe primul loc după numărul de vizitatori (circa 610.000), urmat de Suceava (460.000) şi Iaşi (270.000), ultimele trei locuri fiind ocupate de Botoşani (110.000), Vaslui (80.000) şi Bacău (50.000). „Deşi prezintă colecţii şi piese de muzeu fascinante, cu puţine excepţii, majoritatea muzeelor au exponate şi tehnici de interpretare şi expunere învechite. În general, acestea nu folosesc exponate şi tehnici de prezentare moderne pentru a putea oferi vizitatorilor o experienţă plăcută şi pentru a-i educa în acelaşi timp, iar acest lucru le face mai puţin atractive şi interesante pentru turişti”, se subliniază în studiul citat. Un alt aspect subliniat în analiza ADRNE constă în existenţa a trei zone de turism cultural puternice la nivel cultural - Iaşul, Suceava şi Neamţul.

Pagină realizată de Alina Stan


 

Subiecte asemanatoare

Cultura

Mai Multe

Economie

Mai Multe

Ultima Ora

Mai Multe Stiri