Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul SRI, vizat de o decizie CCR/ Își mai poate continua sau nu activitatea?

000000   media-1447

Dimensiune font:

| 11-04-2022 09:14

 A fost agitație maximă în sistemul de justiție și în cadrul serviciilor de informații după ce Curtea Constituțională a dat publicității, săptămâna trecută, motivarea deciziei din februarie 2022, prin care a fost declarată neconstituțională legea pentru abrobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr 6/ 2016. 

Acest OUG, care le dădea ofițerilor de informații dreptul de a efectua acte de cercetare penală, fusese deja declarată neconstituțională încă de acum șase ani, însă problema nou apărută este că și legea care ar fi trebuit să îndrepte ordonanța a fost, la rândul ei, declarată neconstituțională.

Mai mult, din motivarea CCR s-ar putea înțelege că însuși Centrul Național de Interceptarea a Comunicațiilor din cadrul SRI funcționează cu încălcarea Constituției, deoarece a fost înființat prin hotărâre CSAT, și nu prin lege adoptată de Parlament. CCR subliniază în decizia din februarie 2022 că problema n-a fost reglementată, deși a fost semnalată încă de acum șase ani, la precedenta decizie a Curții.

Ministrul Justiției susține, într-un răspuns pentru G4Media.ro, că decizia CCR  din februarie vizează doar anumite paragrafe din lege, în timp ce altele, care ar permite continuarea activității CNIC, au fost declarate constituționale.

Dacă Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor n-ar mai avea bază legală, ar însemna că din momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial, SRI n-ar mai avea bază legală pentru a efectua orice tip de interceptări, inclusiv în dosare sensibile de siguranță  națională, terorism etc. 


 Nu e clar în acest moment dacă CNIC își poate continuare fără riscul ca toate interceptările efectuate de acum încolo  să fie invalidate în instanță. În plus, nici interceptările din dosarele aflate acum pe rolul instanțelor nu e clar dacă vor fi înlăturate sau nu din dosare. În tot cazul, Parlamentul are la dipsoziție 45 de zile potrivit legii pentru a adopta o nouă lege care să reglementeze deficiențele semnalate de CCR.

Potrivit unor surse, cel care a impus argumentele împotriva funcționării CNIC este judecătorul Daniel Morar, cel care a influențat decisiv și decizia anterioară, prin care ofițerii SRI erau scoși din actele de urmărire penală.

Informația pe larg

Curtea Constituțională a anunțat, pe data de 16 februarie, că a admis cu majoritate de voturi obiecția de neconstituționalitate (după conexarea celor trei sesizări cu același obiect formulate de Avocatul Poporului și, respectiv, de 51 de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor, Partidului Social Democrat, Partidului Național Liberal, precum și de deputați neafiliați și un deputat al Grupului Minorităților Naționale).

CCR a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, precum și dispozițiile art.I pct.1 fraza a doua, art.II pct.1, art.IV pct.1 fraza a treia și art.IV pct.2 fraza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2016 sunt neconstituționale. 

OUG nr 6/ 2016, care conferă ofițerilor de informații dreptul de a efectua acte de urmărire penală, a fost declarată neconstituțională prin decizia Curții Constituționale nr.51 din 16 februarie 2016,  pentru că permitea serviciilor de informații, care nu sunt organe judiciare, să efectueze acte de urmărire penală.

Frazele cheie din motivarea deciziei CCR

”196. Curtea observă că C.N.I.C. a fost înființat prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr.0068 din 17 iulie 2002 privind dezvoltarea Sistemului Național de Interceptare a Comunicațiilor destinat punerii în aplicare a actelor de autorizare emise în temeiul art.13 din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, C.N.I.C. este o unitate din structura S.R.I., desemnat cu rolul de a obține, prelucra și stoca informații în domeniul securității naționale. Curtea observă că referiri la C.N.I.C. au fost făcute în rapoartele de activitate ale S.R.I. din anii 2007 – 2014.

197. Primele mențiuni la nivel normativ referitoare la C.N.I.C. sunt cele din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2016, și anume în art.II pct.1 referitor la introducerea art.301 în cuprinsul Legii nr.304/2004, respectiv în art.IV pct.1 referitor la introducerea alin.(2), în cuprinsul art.8 din Legea nr.14/1992. Ca urmare a modificărilor aduse de ordonanța de urgență, C.N.I.C. din cadrul S.R.I. i s-a atribuit o dublă funcționalitate.

198. Curtea reține că, pe de o parte, C.N.I.C. este desemnat cu rolul de a obține, prelucra și stoca informații în domeniul securității naționale, iar, pe de altă parte, prin intermediul acestuia se pun în executare mandatele de supraveghere tehnică.

199. Așa fiind, Curtea observă că C.N.I.C. a fost creat, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ca unitate din structura S.R.I., desemnat cu rolul de a obține, prelucra și stoca informații în domeniul securității naționale. Prin urmare, Curtea constată că, din perspectiva necesității realizării securității naționale, este justificată modalitatea de înființare și de funcționare a C.N.I.C., fapt ce decurge din interpretarea coroborată a dispozițiilor art.25 și 26 din Legea nr.14/1992 și ale art.4 lit.f) pct.23 din Legea nr.415/2002, astfel cum s-a demonstrat anterior.

200. În ceea ce privește punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, Curtea observă că legiuitorul a optat pentru un sistem dualist. Pe de o parte, reglementează posibilitatea realizării unui sistem de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică integrat fiecărei unități de parchet, iar, pe de altă parte, reglementează un sistem extern acestor unități, bazat pe existența unei singure entități prin intermediul căreia să poată fi puse în executare mandatele de supraveghere tehnică.

201. Existența primului sistem este relevată de modificarea, prin art.II pct.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2016, a alin.(1) al art.66 din Legea nr.304/2004, în sensul că „Ministerul Public este autorizat să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea, stocarea și descoperirea informațiilor privitoare la infracțiunile date în competența parchetelor, în condițiile legii”. De alt fel, și în nota de fundamentare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2016 s-a precizat că „prin reformularea art.66 din Legea nr.304/2004 se urmărește asigurarea unui temei legal pentru toate unitățile de parchet în baza căruia acestea să-și poată asigura
mijloacele tehnice necesare realizării nemijlocite a punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. De lege lata, un astfel de temei legal există doar pentru parchetele specializate, respectiv pentru Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și pentru Direcția Națională Anticorupție”.

202. În ceea ce privește cel de-al doilea sistem, Curtea observă că legiuitorul român a ales să grefeze activitatea de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică pe activitatea principală a C.N.I.C., aceea de a pune în executare actele de autorizare emise în temeiul art.13 din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României. Această opțiune a legiuitorului a avut ca temei situația extraordinară existentă la data adoptării ordonanței de urgență, generată de publicarea Deciziei nr.51 din 16 februarie 2016 a Curții Constituționale. De altfel, în chiar nota de fundamentare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2016, se preciza că acest „act normativ este destinat să ofere, într-o primă etapă, o soluție de urgență pentru activitatea organelor judiciare”.

Cu alte cuvinte, dispozițiile referitoare la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică prin intermediul C.N.I.C. sunt norme adoptate pentru a reglementa o situație tranzitorie. Astfel, acestea au concurat la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică pe perioada imediat următoare publicării Deciziei nr.51 din 16 februarie 2016, în scopul adoptării unei reglementări precise în domeniu care că respecte exigențele constituționale. Curtea constată că actul criticat a oferit o soluție de urgență, temporară, pentru activitatea organelor judiciare, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, a oferit legiuitorului timpul necesar luării măsurilor adecvate în ceea ce privește punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.

Cu toate acestea, Curtea reține că, deși au trecut 6 ani de la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2016, legiuitorul, prin legea de aprobare a acesteia, s-a limitat să aprobe „soluția de urgență” fără a reglementa o procedură conformă normelor constituționale și a stabilit C.N.I.C. ca singura entitate ce pune în executare atât actele de autorizare emise în temeiul art.13 din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României, cât și mandatele de supraveghere tehnică emise potrivit Codului de procedură penală.

203. Curtea constată că C.N.I.C. a fost înființat, în 2002, ca structură în cadrul S.R.I. cu rolul de a obține, prelucra și stoca informații în domeniul securității naționale, și a păstrat această caracteristică, chiar și după intervenția legislativă operată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2016. Din perspectiva domeniului securității naționale în care funcționează și a legislației aplicabile, existența unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării este suficientă pentru înființarea și funcționarea acestei structuri. Aceasta rezultă, cu evidență, din faptul că, potrivit legii, înființarea/desființarea unei unități/subunități ce face parte din structura S.R.I. reprezintă chestiuni
reglementate prin hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, și, subsecvent, prin ordine ale directorului S.R.I.. Având în vedere modalitatea de înființare/desființare a unităților/subunităților ce fac parte din structura S.R.I., precum și specificul domeniului de funcționare a acestora, este justificat ca actului de înființare și funcționare a unei astfel de structuri să i se aplice legislația privind protecția informațiilor clasificate, acesta fiind accesibil, însă, celor interesați, potrivit legii.

204. În ceea ce privește însă reglementarea unui sistem prin intermediul căruia să poată fi puse în executare mandatele de supraveghere tehnică emise potrivit Codului de procedură penală, Curtea constată că nu este suficientă indicarea numelui unei structuri/entități/instituții sau al unui organism care nu beneficiază de o reglementare la nivelul legii. Astfel cum s-a arătat, în cazul de față, deși accesibilă anumitor persoane, potrivit legii, hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării rămâne un act cu caracter clasificat, care nu poate fi cunoscut de publicul larg, inclusiv de persoanele față de care se dispun măsuri de supraveghere tehnică. Or, deși, potrivit art.285 alin.(2) din Codul de procedură penală, procedura din cursul urmăririi penale este nepublică, aceasta nu are semnificația de caracter secret al procedurii, ci doar a faptului că în această fază a procesului penal nu există
publicitatea specifică fazei judecății.

205. De altfel, Curtea a reținut anterior că, având în vedere caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, este obligatoriu ca acestea să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis și previzibil, atât pentru persoana supusă unei astfel de măsuri, cât și pentru organele de urmărire penală și pentru instanțele de judecată. În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării unor drepturi fundamentale esențiale într-un stat de drept: viața intimă, familială și privată și secretul corespondenței.

Este îndeobște admis că drepturile prevăzute la art.26 și 28 din Constituție nu sunt absolute, însă limitarea lor trebuie să se facă cu respectarea dispozițiilor art.1 alin.(5) din Legea fundamentală, iar gradul de precizie a termenilor și noțiunilor folosite trebuie să fie unul ridicat, dată fiind natura drepturilor fundamentale limitate. Așadar, standardul constituțional de protecție a vieții intime, familiale și private și a secretului corespondenței impune ca limitarea acestora să se realizeze într-un cadru normativ care să stabilească expres, într-un mod clar, precis și previzibil care sunt organele abilitate să efectueze operațiunile ce constituie ingerințe în sfera protejată a drepturilor (Decizia nr.51 din 16 februarie 2016, precitată, paragraful 48).

206. Așa fiind, Curtea apreciază că în domeniul supravegherii tehnice, reglementat de Codul de procedură penală, simpla indicare a unei structuri/entități/instituții menită să pună în executare mandatele emise, fără consacrarea sa legală, încalcă principiul legalității, deoarece este fundamental ca înființarea, organizarea și funcționarea instituțiilor sau a altor structuri organizatorice să se realizeze potrivit cadrului constituțional conferit de Legea fundamentală. Intenția legiuitorului de a reglementa o asemenea entitate necesită identificarea arhitecturii interne și configurarea fizionomiei sale juridice prin intermediul unui act normativ de nivelul legii, simpla nominalizare a acesteia, fie ea și expresă, nu complinește lipsa unei reglementări de nivelul legii care să cuprindă elementele de bază care definesc
natura juridică a acesteia/acestuia, atribuțiile sale generale și specifice, modalitatea de organizare, dispoziții referitoare la personal, actele emise (dacă este cazul), modalitatea de control/verificare/auditare și efectele produse de aceasta etc.

207. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că „o […] autoritate nu ființează numai prin simplul fapt al existenței sale, ci prin atribuțiile și actele pe care le emite, acestea din urmă fiind cele care produc consecințe juridice. Așadar, atunci când legiuitorul constituant s-a referit la înființarea unei autorități […] a avut în vedere atât dispoziția de înființare propriu-zisă, cât și pe cele ce sunt asociate în mod intrinsec acesteia, respectiv cele prin care se stabilesc atribuțiile, categoriile de acte […] emise și efectele acestora” (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr.52 din 1 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.206 din 7 martie 2018, paragraful 36). Or, analiza dispozițiilor ordonanței de urgență și a legii de aprobare a acesteia relevă omisiunea legiuitorului de a adopta o reglementare care să respecte exigențele constituționale, cu consecința persistenței în legislație a unei carențe legislative reflectate în absența, chiar și după 6 ani, a unei reglementări complete a autorității/instituției/organismului îndrituită/îndrituit să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise potrivit Codului de procedură penală.

208. În concluzie, Curtea constată că dispozițiile art.II pct.1 și ale art.IV pct.1 fraza a treia din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal încalcă prevederile art.1 alin.(4), art.1 alin.(5), art.26, art.28, art.124, art.126, art.131 și ale art.132 din Constituție.” (Citește aici integral decizia CCR nr 55 din februarie 2022)

Explicațiile ministerului justiției despre legalitatea CNCI

“Decizia 55/2022 a CCR comportă câteva consideratii tehnice, în opinia Ministerului Justiției. CCR a examinat art.8 din Legea 14/1992 introdus prin OUG nr.6/2016 propusa de Ministerul Justiției la acea dată și aprobată de Guvernul Ciolos. Alineatul (2) al articolului precitat reglementează Centrul Naţional de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații după cum urmează:

„ (2) Pentru relația cu furnizorii de comunicații electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații este desemnat cu rolul de a obține, prelucra și stoca informații în domeniul securității naționale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit și independent al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Verificarea modului de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicațiilor a executării acestor supravegheri tehnice se realizează potrivit art. 301 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Prin Decizia CCR precizată, fraza a III-a a art. 8 care prevedea că – „(…) Verificarea modului de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicațiilor a executării acestor supravegheri tehnice se realizează potrivit art. 301 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.” a fost declarată neconstituțională.

Subliniem că CCR a analizat textul alin. (2) al art. 8 în integralitatea sa, ajungând la concluzia că doar fraza a III-a este neconstituțională, ceea ce înseamnă că restul articolului 8 precitat a fost apreciat a fi constituțional.

În aplicarea dispozițiilor alin. (1) al art. 147 din Constituție, începând cu data publicarii deciziei Curții Constituționale dispozițiile frazei a III-a din art.8(2) sunt suspendate de drept, iar restul prevederilor rămân, în consecință, constituționale și în vigoare.

Concluzia logică juridică este că CNCI are în continuare obligația legală ca, și după publicarea Deciziei nr. 55/2022, să asigure, la cererea organelor de urmărire penală, accesul nemijlocit și independent al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală.

Există și alte analize juridice care pot fi și vor fi făcute în legatură cu considerentele deciziei, inclusiv din perspectiva obligatiilor legiuitorului, dar sub aspectul obligatiei CNCI de a aplica prevederile art.8 ramase neafectate de decizia CCR, punctul de vedere al Ministerului Justiției este cel exprimat mai sus.”

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA
Bancul Zilei

05:55

ref. Dosar: nr.2749/99/2012 (nr. vechi 169/2012) Debitor: S.C. PHOENIX TREND S.R.L. - în faliment, in bancrupcy, en faillite Nr. de inregistrare in Registrul Comertului J22/118/2012 Cod Unic de Inregistrare 1960690 Obiect: Legea nr. 85/2006 PUBLICAŢIE DE VÂNZARE PRIN NEGOCIERE DIRECTĂ - PENTRU ACTIVUL IMOBILIAR ŞI BUNURI MOBILE din averea debitoarei S.C. PHOENIX TREND S.R.L. - în faliment, in bancrupcy, en faillite, aflate la sediul din municipiul Iaşi, str. A Vlaicu nr.78, jud. Iaşi Subscrisa ACORD S.P.R.L. Iasi, în calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C. PHOENIX TREND S.R.L., CUI 1960690, cu număr de înregistrare la Registrul Comerţului J22/118/2012, cu sediul in Mun. Iasi, Str. Aurel Vlaicu, nr.87, Bl. Confectii Textile, Jud. Iasi, numit conform Sentinţei Civile nr. 998/2013 din data de 04.06.2013, pronunţată de către Tribunalul Iaşi/Judecător Sindic, în Dosarul nr. 2749/99/2012 (nr. vechi 169/2012), anunţă în conformitate cu prevederile Legii 85/2006 privind procedura insolvenţei, prevăzute în Secţiunea a 7-a, Falimentul şi ale Hotărârii adunării creditorilor din data de 18.05.2021, scoaterea la vânzare prin negociere directă la data de 30.09.2022, orele 1200, la sediul lichidatorului judiciar din Iaşi, str. Decebal nr.22A, bl.Z8, sc.A, et.1, ap.8, a următoarelor active: Proprietatea imobiliară amplasată în municipiul Iaşi, str. Aurel Vlaicu nr.87, jud. Iaşi, aşa cum este cuprinsă în Cartea Funciară nr.128376, având suprafaţa terenului de 56.438,68 mp şi un număr de 19 clădiri, având preţul de evaluare de 8.401.000 euro, precum şi a bunurilor mobile evaluate pentru suma de 1.420 euro, în total bunuri patrimoniale în cuantum de 8.402.420 euro, în privinţa taxei pe valoarea adăugată fiind aplicabile prevederile legale conferite de Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal cu ultima actualizare. În caz de neadjudecare, procedura de vânzare se va relua la data de 28.10.2022 şi eventual, în situaţia neadjudecării şi la data de 25.11.2022 la aceeaşi oră şi locaţie. Potenţialilor ofertanţi li se aduce la cunoştinţă prin prezenta publicaţie, că pe rolul instanţelor de judecată sunt încă în derulare dosare nesoluţionate privind terenul şi clădirile aparţinând Cărţii Funciare nr.128376 a debitoarei falite, respectiv: Dosarul nr.8880/245/2007*** aflat în recurs pe rolul Tribunalului Iaşi, Secţia I civilă, având ca obiect fond funciar, suspendat până la soluţionarea definitivă a Dosarului nr.4636/99/2019* aflat şi acesta pe rolul Tribunalului Iaşi, Secţia a II-a civilă de contencios adminsitrativ şi fiscal, având ca obiect - revendicare. Condiţii de înscriere şi participare la negociere a.La procedura de negociere pot participa persoanele fizice sau juridice care fac dovada depunerii în termen, la sediul lichidatorului judiciar a documentelor menţionate la punctele de mai jos, după cum urmează: i.Dovada constituirii garanţiei de participare 1.Persoanele interesate de achiziționarea bunurilor participă la procedura de negociere fie direct, fie prin intermediul unui reprezentant cu împuternicire. Pentru a participa la ședința de negociere, ofertanţii sunt obligaţi să depună la sediul lichidatorului judiciar, cel mai târziu cu 24 ore până în data ședinței următoarele înscrisuri: 2.Ofertă de cumpărare şi dovada consemnării cauţiunii de 10% din preţul de pornire a bunurilor, în contul de insolvenţă al SC PHOENIX TREND SRL – în faliment, in bankruptcy, en faillite, până în preziua licitaţiei la ora 1200 3.Să depună contravaloarea caietului de sarcini în sumă de 9.000 euro la care se adaugă TVA consemnată în contul ACORD SPRL, până în preziua licitaţiei la ora 1200 înainte de începerea ședinței de negociere. Contravaloarea Caietului de sarcini nu se restituie ofertanţilor. ii.Garanţia de participare de 10% din valoarea în euro, din suma de 8.402.420 euro, respectiv suma de 840.242 euro se va constitui în euro, ori lei la cursul valutar comunicat de BNR valabil penru data plăţii, cu respectarea reglementărilor legale aplicabile regimului valutar. iii.În situaţia în care garanţia de participare se va impune a fi restituită, aceasta se va transfera în contul ofertantului neadjudecatar, spezele bancare nefiind în sarcina debitoarei iv.Constituitorul va suporta comisioanele de transfer bancar şi orice alte comisioane aplicate de bănci atât la constituirea garanţiei cât şi la restituirea acesteia. v.Garanţia de participare este considerată a fi constituită în termen, dacă până în maxim cu 24 ore înainte de ora stabilită pentru începerea procedurii de negociere, Ordinul de plată vizat de bancă, în original, este depus la sediul lichidatorului judiciar şi garanţia a fost încasată integral în contul de insolvență al debitoarei PHOENIX TREND SRL - în faliment,in bankruptcy,enfaillite, iar aceleaşi condiţii urmeaza a fi îndeplinite şi de dovada plăţii caietului de sarcini. vi.Anunţul de vânzare prin negociere directă publicat de lichidatorul judiciar privind condiţiile de participare conţine inclusiv data calendaristică şi ora limită a acestui termen de decădere. vii.În cazul adjudecării, garanţia depusă de adjudecatar, se va constitui ca avans la preţul de adjudecare, constituitorul nemaiavând dreptul de a solicita restituirea acesteia. viii.Pentru participanţii declaraţi neadjudecatari, garanţia se va restitui în termen de 7 zile de la finalizarea licitaţiei, sau, dacă este cazul, de la soluţionarea definitivă a eventualelor contestaţii. Contravaloarea Caietului de sarcini nu se va restitui. b.Documente care certifică identitatea şi calitatea participantului, astfel: i.Persoane fizice rezidente care participă la negociere în nume propriu: a) actul de identitate în original ii.Persoane fizice rezidente care participă la negociere în numele altor persoane fizice rezidente/nerezidente: 1.Buletin sau carte de identitate în original al reprezentantului şi bulletin, sau carte de identitate/pașaport în copie, a persoanei reprezentate; 2.Procură în formă autentică în original care stipulează că mandatarul este autorizat să acţioneze în numele şi pe seama persoanei fizice rezidente/nerezidente; iii.Persoane fizice nerezidente care participă la negociere în nume propriu 1.Paşaport în original şi/sau legitimaţie de şedere în original şi/sau carte de identitate pentru cetăţeni ai EU/SEE; 2.Persoane fizice nerezidente care participă la negociere în numele altor persoane fizice rezidente/nerezidente : a.Paşaport sau carte de identitate, pentru cetăţeni ai UE/SEE (copie) a persoanei reprezentate b.Carte/buletin de identitate/pasaport al reprezentantului autorizat în original c.Procura în formă autentică care stipulează ca reprezentantul este autorizat să acţioneze în numele şi pe seama persoanei fizice rezidente/nerezidente, în original. iv.Persoane juridice rezidente care participa la negociere în nume propriu: 1.Certificat de înregistrare emis de Registrul Comerţului, copie conformă cu originalul certificată de reprezentantul legal al persoanei juridice; 2.Act constitutiv actualizat în copie conformă cu originalul certificată de reprezentantul legal al persoanei juridice 3.Certificat constatator privind situaţia actuală a persoanei juridice emis de Registrul Comerţului, în original. 4.Procura/mandat în formă autentică în original pentru persoana fizică care semnează declaraţiile și participă la licitaţie în numele persoanei juridice, acordată conform prevederilor Actului constitutiv, sau o dovadă că persoana respectivă reprezintă în mod legal entitatea care participă la licitaţie, cu drept individual de reprezentare, în cazul în care societatea este reprezentată în mod colectiv de două sau mai multe persoane, o astfel de dovadă va fi prezentată pentru toate aceste persoane, cât şi orice alte documente se certifică conform cu originalul de către reprezentantul legal al persoanei juridice; 5.Declaraţie pe proprie răspundere din partea reprezentantului legal al persoanei juridice rezidente din care să rezulte că aceasta nu se află în procedură de concordat/insolvenţă/faliment sau o altă procedură echivalentă, în original. 6.Buletin sau carte de identitate în original a persoanei fizice care reprezintă persoana juridică și participă la licitaţie în numele şi pe seama acesteia; v.Persoane juridice nerezidente care participă la negociere în nume propriu 1.Certificat de înregistrare al persoanei juridice nerezidente emis de Registrul Comerţului sau de orice instituţie echivalentă dacă aceasta există în copie conformă cu originalul certificată de reprezentaţii legali ai persoanei juridice nerezidente 2.Act constitutiv sau echivalent actualizat al persoanei juridice nerezidente in copie conformă cu originalul certificată de reprezentaţii legali ai persoanei juridice nerezidente 3.Certificat constatator privind situaţia actuală, în original, pentru persoana juridică nerezidentă care menţionează reprezentanţii legali ai persoanei juridice nerezidente respective, emis de Registrul Comerţului sau de o instituţie echivalentă, emis cu cel mult 30 de zile lucrătoare înainte de data negocierii. În cazul în care nu există nici o autoritate sau instituţie autorizată să emită un astfel de certificat, orice document corporativ care evidenţiază reprezentanţii legali ai persoanei juridice nerezidente, iar un astfel de document corporativ al persoanei juridice nerezidente va preciza în mod clar dacă reprezentanţii legali au dreptul să acţioneze separat sau împreună, ce se va depune în original. 4.Declaraţie pe proprie răspundere din partea reprezentantului legal al persoanei juridice nerezidente, din care sa rezulte ca aceasta nu se află în procedură de concordat/insolvenţă/faliment sau o altă procedură echivalentă, ce se va depune în original. 5.în cazul în care reprezentarea la negociere se face printr-o altă persoană decât reprezentantul/reprezentanţii legal al persoanei juridice nerezidente, procura/mandatul în formă autentică semnat de reprezentanţii legali ai persoanei juridice nerezidente împuternicind persoana respectiva să participe la negociere si sa liciteze pe seama persoanei juridice nerezidente, document ce se va prezenta în original 6.Buletin de identitate al persoanei care participă la negociere/licitează în calitate de reprezentant legal sau de mandatar al persoanei juridice nerezidente: paşaport, carte de identitate pentru cetăţeni ai UE/SEE, în original vi.Persoane juridice nerezidente care participa la negociere printr-o persoană juridică rezidentă 1.Certificat de înregistrare al persoanei juridice nerezidente emis de Registrul Comerţului sau de orice instituţie echivalentă dacă aceasta există în copie conformă cu originalul certificată de reprezentaţii legali ai persoanei juridice nerezidente 2.Act constitutiv, sau similar actualizat al persoanei juridice nerezidente în copie conformă cu originalul certificată de reprezentaţii legali ai persoanei juridice nerezidente) 3.Certificat constatator privind situaţia actuală, în original, pentru persoana juridică nerezidentă care menţionează reprezentanţii legali ai persoanei juridice nerezidente respective, emis de Registrul Comerţului sau de o instituţie echivalentă, iar în cazul în care nu există nicio autoritate sau instituţie autorizată să emită un astfel de certificat, orice document corporativ care evidenţiază reprezentanţii legali ai persoanei juridice nerezidente, iar un astfel de document corporativ va preciza în mod clar dacă reprezentanţii legali au dreptul să acţioneze separat sau împreună, emisă în original. 4.Certificat de înregistrare al reprezentantului persoana juridica rezidenta emis de Registrul Comerţului în copie conformă cu originalul certificată de reprezentaţii legali ai persoanei juridice nerezidente 5.Act constitutiv actualizat al reprezentantului persoană juridică rezidentă în copie conformă cu originalul cerificată de reprezentantul legal al persoanei juridice 6.Certificat constatator privind situaţia actuală, în original, pentru reprezentantul persoană juridică rezidentă emis de Registrul Comerţului, original. 7.Declaraţie pe proprie răspundere din partea reprezentantului legal al persoanei juridice nerezidente din care sa rezulte ca aceasta nu se află în procedură de concoordat/insolvenţă/faliment sau o altă procedură echivalentă în original. 8.Buletin sau carte de identitate în original al reprezentantului legal al persoanei juridice rezidente care subscrie în calitate de reprezentant pe seama persoanei juridice nerezidente; 9.Procura în formă autentică semnată de reprezentantul/reprezentanţii legali ai persoanei juridice nerezidente prin care se împuterniceşte persoana juridica rezidenta să participe la licitatie/liciteze si care stipulează ca persoana juridică rezidentă este autorizata să acţioneze în numele şi pe seama persoanei juridice nerezidente în original. In acest caz persoana juridica rezidenta va depune/prezenta mandatul in forma autentica a persoanei fizice care o reprezintă in prezenta procedura în original c.Participanţii la licitatie/adjudecatarul îşi asumă respectarea reglementărilor în vigoare, legislative sau statutare/contractuale proprii, privitoare la mandatarea persoanelor, a puterilor conferite de către organele decizionale interne, a concordanţei operaţiunii de achiziţionare a activului - obiect al negocierii cu obiectul lor de activitate, cu reglementările din domeniul concurenţei şi alte posibile restricţionări legislative sau statutare/contractuale proprii. Anularea negocierii sau a procesului verbal de adjudecare pe motivele metionate anterior, conduce la pierderea garanţiei de participare şi a oricăror sume achitate, participantii/adjudecatarul, nemaiavand dreptul sa solicite restituirea acestor sume. d.Toate procurile/mandatele prin care se împuterniceşte un reprezentant al persoanei juridice rezidente/nerezidente ori a persoanei fizice, trebuie sa acorde mandatarului capacitatea de a participa la negociere şi de a licita în numele şi pe seama mandantului e.Actele de identitate, precum şi orice alte documente prevăzute a fi depuse în copie, se certifica de către titularul de drept, ca fiind copii conforme cu originalul si se semnează de către acesta. f.Documentele depuse de către persoanele fizice sau juridice rezidente/nerezidente, în alta limba decât limba română, vor fi insotite în mod obligatoriu de traducerea legalizata în limba română. g.Dovada constituirii garanţiei de participare împreună cu toate documentele necesare înscrierii la negociere, se depun la sediul lichidatorului judiciar ACORD SPRL h.Termenul limită pentru constituirea garanţiei de participare și depunerea documentelor antemenționate în vederea înscrierii la negociere, cel mai târziu cu 24 ore înainte de începerea negocierii. Condiţii ale vânzării: i.Principiul vânzării bunului patrimoniale este “văzut-plăcut-cumpărat - aşa cum este şi unde este” neoferindu-se garanţii asupra bunurilor vândute şi asupra funcţionalităţii acestora, cu excepţia asigurării că vânzătorul PHOENIX TREND SRL - în faliment, in bankruptcy, en faillite, este proprietarul bunurilor, iar lichidatorul judiciar ACORD SPRL este reprezentantul legal al vânzătorului şi are dreptul de a vinde bunurile respective, odată în plus, cunoscând că pe rolul instanţelor de judecată mai sunt în derulare dosare încă nesoluţionate privind terenul şi clădirile aparţinând Cărţii Funciare nr.128376, aşa cum a fost prezentat. j.În conformitate cu prevederile art.53 din Legea nr. 85/2006, Bunurile înstrăinate de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, în exerciţiul atribuţiilor sale, prevăzute de lege, sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garanţii reale mobiliare sau drepturi de retenţie, de orice fel, ori măsuri asigurătorii, inclusiv măsurile asigurătorii instituite în cursul procesului penal. k.În egală măsură potenţialul adjudecatar cunoaşte că se va subroga în toate drepturile şi obligaţiile ce vor decurge din soluţionarea dosarelor încă nefinalizate, privind terenul şi clădirile aparţinând Cărţii Funciare nr.128376. l.Cumpărătorul bunurilor patrimoniale îşi asumă prin cumpărare întreaga responsabilitate asupra stării tehnice a bunurilor patrimoniale cumpărate, inclusiv preluarea tuturor obligaţiilor de refacere a mediului, dacă este cazul, nefiind posibile deduceri din preţul de cumpărare pentru nici unul din motivele sus arătate. Prin manifestarea intenţiei de a participarea la negociere, ofertantul a luat la cunoştinţă de dispoziţiile privind condiţiile şi termenele stipulate în caietul de sarcini şi în regulamentul privind vânzarea prin negociere directă a activului patrimonial al SC PHOENIX TREND SRL, fiind de acord cu termenii şi condiţiile stabilite. Orice persoană fizică sau juridică care pretinde vreun drept de proprietate asupra bunurilor patrimoniale cuprinse în prezenta publicaţie de vânzare este chemată să facă dovada cu documente originale până cel târziu cu 3 zile înainte de data şedinţei de vânzare prin negociere directă. Pentru relaţii suplimentare se pot obţine informaţii de la tel/fax: 0232261732, 0742207571, email:office@acordinsol.ro
ref. Dosar: nr.2749/99/2012 (nr. vechi 169/2012) Debitor: S.C. PHOENIX TREND S.R.L. - în faliment, in bancrupcy, en faillite Nr. de inregistrare in Registrul Comertului J22/118/2012 Cod Unic de Inregistrare 1960690 Obiect: Legea nr. 85/2006 PUBLICAŢIE DE VÂNZARE PRIN NEGOCIERE DIRECTĂ - PENTRU ACTIVUL IMOBILIAR din averea debitoarei S.C. PHOENIX TREND S.R.L. - în faliment, in bancrupcy, en faillite, aflat în locaţia din sat Lunca Cetăţuii, comuna Ciurea, jud. Iaşi – CF nr.62711, proprietatea imobiliară subiect fiind incadrată ca Monument Istoric Industrial, la poziţia 1334, codul IS-II-m-B-04126 din Lista monumentelor istorice din Judeţul Iaşi –M, ce cuprinde monumente istorice înscrise în Patrimoniul cultural naţional al României. Subscrisa ACORD S.P.R.L. Iasi, în calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C. PHOENIX TREND S.R.L., CUI 1960690, cu număr de înregistrare la Registrul Comerţului J22/118/2012, cu sediul in Mun. Iasi, Str. Aurel Vlaicu, nr.87, Bl. Confectii Textile, Jud. Iasi, numit conform Sentinţei Civile nr. 998/2013 din data de 04.06.2013, pronunţată de către Tribunalul Iaşi/Judecător Sindic, în Dosarul nr. 2749/99/2012 (nr. vechi 169/2012), anunţă în conformitate cu prevederile Legii 85/2006 privind procedura insolvenţei, prevăzute în Secţiunea a 7-a, Falimentul şi ale Hotărârii adunării creditorilor din data de 18.05.2021, scoaterea la vânzare prin negociere directă la data de 30.09.2022, orele 1400, la sediul lichidatorului judiciar din Iaşi, str. Decebal nr.22A, bl.Z8, sc.A, et.1, ap.8, a următoarelor active: Proprietatea imobiliară amplasată în locaţia din sat Lunca Cetăţuii, comuna Ciurea, jud. Iaşi – CF nr.62711, incadrată ca Monument Istoric Industrial, la poziţia 1334, codul IS-II-m-B-04126 din Lista monumentelor istorice din Judeţul Iaşi – M, ce cuprinde monumente istorice înscrise în Patrimoniul cultural naţional al României aşa cum este cuprinsă în Cartea Funciară nr.62711, având suprafaţa terenului de 75899,00 mp din acte si 74489,00 mp din masuratori şi un număr de 16 clădiri, având preţul de evaluare de 3.281.300 euro, în privinţa taxei pe valoarea adăugată fiind aplicabile prevederile legale conferite de Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal cu ultima actualizare. În caz de neadjudecare, procedura de vânzare se va relua la data de 28.10.2022 şi eventual, în situaţia neadjudecării şi la data de 25.11.2022 la aceeaşi oră şi locaţie. Condiţii de înscriere şi participare la negociere a.La procedura de negociere pot participa persoanele fizice sau juridice care fac dovada depunerii în termen, la sediul lichidatorului judiciar a documentelor menţionate la punctele de mai jos, după cum urmează: i.Dovada constituirii garanţiei de participare 1.Persoanele interesate de achiziționarea bunurilor participă la procedura de negociere fie direct, fie prin intermediul unui reprezentant cu împuternicire. Pentru a participa la ședința de negociere, ofertanţii sunt obligaţi să depună la sediul lichidatorului judiciar, cel mai târziu cu 24 ore până în data ședinței următoarele înscrisuri: 2.Ofertă de cumpărare şi dovada consemnării cauţiunii de 10% din preţul de pornire a bunurilor, în contul de insolvenţă al SC PHOENIX TREND SRL – în faliment, in bankruptcy, en faillite, până în preziua licitaţiei la ora 1400 3.Să depună contravaloarea caietului de sarcini în sumă de 9.000 euro la care se adaugă TVA consemnată în contul ACORD SPRL, până în preziua licitaţiei la ora 1400 înainte de începerea ședinței de negociere. Contravaloarea Caietului de sarcini nu se restituie ofertanţilor. ii.Garanţia de participare de 10% din valoarea în euro, din suma de 3.281.300 euro, respectiv suma de 328.130 euro se va constitui în euro, ori lei la cursul valutar comunicat de BNR valabil penru data plăţii, cu respectarea reglementărilor legale aplicabile regimului valutar. iii.În situaţia în care garanţia de participare se va impune a fi restituită, aceasta se va transfera în contul ofertantului neadjudecatar, spezele bancare nefiind în sarcina debitoarei iv.Constituitorul va suporta comisioanele de transfer bancar şi orice alte comisioane aplicate de bănci atât la constituirea garanţiei cât şi la restituirea acesteia. v.Garanţia de participare este considerată a fi constituită în termen, dacă până în maxim cu 24 ore înainte de ora stabilită pentru începerea procedurii de negociere, Ordinul de plată vizat de bancă, în original, este depus la sediul lichidatorului judiciar şi garanţia a fost încasată integral în contul de insolvență al debitoarei PHOENIX TREND SRL - în faliment,in bankruptcy,enfaillite, iar aceleaşi condiţii urmeaza a fi îndeplinite şi de dovada plăţii caietului de sarcini. vi.Anunţul de vânzare prin negociere directă publicat de lichidatorul judiciar privind condiţiile de participare conţine inclusiv data calendaristică şi ora limită a acestui termen de decădere. vii.În cazul adjudecării, garanţia depusă de adjudecatar, se va constitui ca avans la preţul de adjudecare, constituitorul nemaiavând dreptul de a solicita restituirea acesteia. viii.Pentru participanţii declaraţi neadjudecatari, garanţia se va restitui în termen de 7 zile de la finalizarea licitaţiei, sau, dacă este cazul, de la soluţionarea definitivă a eventualelor contestaţii. Contravaloarea Caietului de sarcini nu se va restitui. b.Documente care certifică identitatea şi calitatea participantului, astfel: i.Persoane fizice rezidente care participă la negociere în nume propriu: a) actul de identitate în original ii.Persoane fizice rezidente care participă la negociere în numele altor persoane fizice rezidente/nerezidente: 1.Buletin sau carte de identitate în original al reprezentantului şi buletin sau carte de identitate/pașaport în copie a persoanei reprezentate; 2.Procură în formă autentică în original care stipulează că mandatarul este autorizat să acţioneze în numele şi pe seama persoanei fizice rezidente/nerezidente; iii.Persoane fizice nerezidente care participă la negociere în nume propriu 1.Paşaport în original şi/sau legitimaţie de şedere în original şi/sau carte de identitate pentru cetăţeni ai EU/SEE; 2.Persoane fizice nerezidente care participă la negociere în numele altor persoane fizice rezidente/nerezidente : a.Paşaport sau carte de identitate, pentru cetăţeni ai UE/SEE (copie) a persoanei reprezentate b.Carte/buletin de identitate/pasaport al reprezentantului autorizat în original c.Procura în formă autentică care stipulează ca reprezentantul este autorizat să acţioneze în numele şi pe seama persoanei fizice rezidente/nerezidente, în original. iv.Persoane juridice rezidente care participa la negociere în nume propriu: 1.Certificat de înregistrare emis de Registrul Comerţului, copie conformă cu originalul certificată de reprezentantul legal al persoanei juridice; 2.Act constitutiv actualizat în copie conformă cu originalul certificată de reprezentantul legal al persoanei juridice 3.Certificat constatator privind situaţia actuală a persoanei juridice emis de Registrul Comerţului, în original. 4.Procura/mandat în formă autentică în original pentru persoana fizică care semnează declaraţiile și participă la licitaţie în numele persoanei juridice, acordată conform prevederilor Actului constitutiv, sau o dovadă că persoana respectivă reprezintă în mod legal entitatea care participă la licitaţie, cu drept individual de reprezentare, în cazul în care societatea este reprezentată în mod colectiv de două sau mai multe persoane, o astfel de dovadă va fi prezentată pentru toate aceste persoane, cât şi orice alte documente se certifică conform cu originalul de către reprezentantul legal al persoanei juridice; 5.Declaraţie pe proprie răspundere din partea reprezentantului legal al persoanei juridice rezidente din care să rezulte că aceasta nu se află în procedură de concordat/insolvenţă/faliment sau o altă procedură echivalentă, în original. 6.Buletin sau carte de identitate în original a persoanei fizice care reprezintă persoana juridică și participă la licitaţie în numele şi pe seama acesteia; v.Persoane juridice nerezidente care participă la negociere în nume propriu 1.Certificat de înregistrare al persoanei juridice nerezidente emis de Registrul Comerţului sau de orice instituţie echivalentă dacă aceasta există în copie conformă cu originalul certificată de reprezentaţii legali ai persoanei juridice nerezidente 2.Act constitutiv sau echivalent actualizat al persoanei juridice nerezidente in copie conformă cu originalul certificată de reprezentaţii legali ai persoanei juridice nerezidente 3.Certificat constatator privind situaţia actuală, în original, pentru persoana juridică nerezidentă care menţionează reprezentanţii legali ai persoanei juridice nerezidente respective, emis de Registrul Comerţului sau de o instituţie echivalentă, emis cu cel mult 30 de zile lucrătoare înainte de data negocierii. În cazul în care nu există nici o autoritate sau instituţie autorizată să emită un astfel de certificat, orice document corporativ care evidenţiază reprezentanţii legali ai persoanei juridice nerezidente, iar un astfel de document corporativ al persoanei juridice nerezidente va preciza în mod clar dacă reprezentanţii legali au dreptul să acţioneze separat sau împreună, ce se va depune în original. 4.Declaraţie pe proprie răspundere din partea reprezentantului legal al persoanei juridice nerezidente, din care sa rezulte ca aceasta nu se află în procedură de concordat/insolvenţă/faliment sau o altă procedură echivalentă, ce se va depune în original. 5.în cazul în care reprezentarea la negociere se face printr-o altă persoană decât reprezentantul/reprezentanţii legal al persoanei juridice nerezidente, procura/mandatul în formă autentică semnat de reprezentanţii legali ai persoanei juridice nerezidente împuternicind persoana respectiva să participe la negociere si sa liciteze pe seama persoanei juridice nerezidente, document ce se va prezenta în original 6.Buletin de identitate al persoanei care participă la negociere/licitează în calitate de reprezentant legal sau de mandatar al persoanei juridice nerezidente: paşaport, carte de identitate pentru cetăţeni ai UE/SEE, în original vi.Persoane juridice nerezidente care participa la negociere printr-o persoană juridică rezidentă 1.Certificat de înregistrare al persoanei juridice nerezidente emis de Registrul Comerţului sau de orice instituţie echivalentă dacă aceasta există în copie conformă cu originalul certificată de reprezentaţii legali ai persoanei juridice nerezidente 2.Act constitutiv, sau similar actualizat al persoanei juridice nerezidente în copie conformă cu originalul certificată de reprezentaţii legali ai persoanei juridice nerezidente) 3.Certificat constatator privind situaţia actuală, în original, pentru persoana juridică nerezidentă care menţionează reprezentanţii legali ai persoanei juridice nerezidente respective, emis de Registrul Comerţului sau de o instituţie echivalentă, iar în cazul în care nu există nicio autoritate sau instituţie autorizată să emită un astfel de certificat, orice document corporativ care evidenţiază reprezentanţii legali ai persoanei juridice nerezidente, iar un astfel de document corporativ va preciza în mod clar dacă reprezentanţii legali au dreptul să acţioneze separat sau împreună, emisă în original. 4.Certificat de înregistrare al reprezentantului persoana juridica rezidenta emis de Registrul Comerţului în copie conformă cu originalul certificată de reprezentaţii legali ai persoanei juridice nerezidente 5.Act constitutiv actualizat al reprezentantului persoană juridică rezidentă în copie conformă cu originalul cerificată de reprezentantul legal al persoanei juridice 6.Certificat constatator privind situaţia actuală, în original, pentru reprezentantul persoană juridică rezidentă emis de Registrul Comerţului, original. 7.Declaraţie pe proprie răspundere din partea reprezentantului legal al persoanei juridice nerezidente din care sa rezulte ca aceasta nu se află în procedură de concoordat/insolvenţă/faliment sau o altă procedură echivalentă în original. 8.Buletin sau carte de identitate în original al reprezentantului legal al persoanei juridice rezidente care subscrie în calitate de reprezentant pe seama persoanei juridice nerezidente; 9.Procura în formă autentică semnată de reprezentantul/reprezentanţii legali ai persoanei juridice nerezidente prin care se împuterniceşte persoana juridica rezidenta să participe la licitatie/liciteze si care stipulează ca persoana juridică rezidentă este autorizata să acţioneze în numele şi pe seama persoanei juridice nerezidente în original. In acest caz persoana juridica rezidenta va depune/prezenta mandatul in forma autentica a persoanei fizice care o reprezintă in prezenta procedura în original c.Participanţii la licitatie/adjudecatarul îşi asumă respectarea reglementărilor în vigoare, legislative sau statutare/contractuale proprii, privitoare la mandatarea persoanelor, a puterilor conferite de către organele decizionale interne, a concordanţei operaţiunii de achiziţionare a activului - obiect al negocierii cu obiectul lor de activitate, cu reglementările din domeniul concurenţei şi alte posibile restricţionări legislative sau statutare/contractuale proprii. Anularea negocierii sau a procesului verbal de adjudecare pe motivele metionate anterior, conduce la pierderea garanţiei de participare şi a oricăror sume achitate, participantii/adjudecatarul, nemaiavand dreptul sa solicite restituirea acestor sume. d.Toate procurile/mandatele prin care se împuterniceşte un reprezentant al persoanei juridice rezidente/nerezidente ori a persoanei fizice, trebuie sa acorde mandatarului capacitatea de a participa la negociere şi de a licita în numele şi pe seama mandantului e.Actele de identitate, precum şi orice alte documente prevăzute a fi depuse în copie, se certifica de către titularul de drept, ca fiind copii conforme cu originalul si se semnează de către acesta. f.Documentele depuse de către persoanele fizice sau juridice rezidente/nerezidente, în alta limba decât limba română, vor fi insotite în mod obligatoriu de traducerea legalizata în limba română. g.Dovada constituirii garanţiei de participare împreună cu toate documentele necesare înscrierii la negociere, se depun la sediul lichidatorului judiciar ACORD SPRL h.Termenul limită pentru constituirea garanţiei de participare și depunerea documentelor antemenționate în vederea înscrierii la negociere, cel mai târziu cu 24 ore înainte de începerea negocierii. Condiţii ale vânzării: i.Principiul vânzării bunului patrimoniale este “văzut-plăcut-cumpărat - aşa cum este şi unde este” neoferindu-se garanţii asupra bunurilor vândute şi asupra funcţionalităţii acestora, cu excepţia asigurării că vânzătorul PHOENIX TREND SRL - în faliment, in bankruptcy, en faillite, este proprietarul bunurilor, iar lichidatorul judiciar ACORD SPRL este reprezentantul legal al vânzătorului şi are dreptul de a vinde bunurile respective, odată în plus, cunoscând că proprietatea amplasată în locaţia din sat Lunca Cetăţuii, comuna Ciurea, jud. Iaşi – CF nr.62711 este incadrată ca Monument Istoric Industrial, la poziţia 1334, codul IS-II-m-B-04126 din Lista monumentelor istorice din Judeţul Iaşi –M, ce cuprinde monumente istorice înscrise în Patrimoniul cultural naţional al României j.În conformitate cu prevederile art.53 din Legea nr. 85/2006, Bunurile înstrăinate de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, în exerciţiul atribuţiilor sale, prevăzute de lege, sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garanţii reale mobiliare sau drepturi de retenţie, de orice fel, ori măsuri asigurătorii, inclusiv măsurile asigurătorii instituite în cursul procesului penal. k.În egală măsură, potenţialul adjudecatar cunoaşte că se va subroga în toate drepturile şi obligaţiile ce vor decurge din aplicarea prevederilor conferite de Legea 422/2001 republicată privind protejarea monumentelor istorice l.Cumpărătorul bunurilor patrimoniale îşi asumă prin cumpărare întreaga responsabilitate asupra stării tehnice a bunurilor patrimoniale cumpărate, inclusiv preluarea tuturor obligaţiilor de refacere a mediului, dacă este cazul, nefiind posibile deduceri din preţul de cumpărare pentru nici unul din motivele sus arătate. Prin manifestarea intenţiei de a participarea la negociere, ofertantul a luat la cunoştinţă de dispoziţiile privind condiţiile şi termenele stipulate în caietul de sarcini şi în regulamentul privind vânzarea prin negociere directă a activului patrimonial al SC PHOENIX TREND SRL, fiind de acord cu termenii şi condiţiile stabilite. Orice persoană fizică sau juridică care pretinde vreun drept de proprietate asupra bunurilor patrimoniale cuprinse în prezenta publicaţie de vânzare este chemată să facă dovada cu documente originale până cel târziu cu 3 zile înainte de data şedinţei de vânzare prin negociere directă. Pentru relaţii suplimentare se pot obţine informaţii de la tel/fax: 0232261732, 0742207571, email:office@acordinsol.ro
Primarii, viceprimari, președinți de consilii județene se umplu de bani!
28/09/2022 08:39

  Cu 168 de voturi pentru, 79 impotrivă si 4 de abtineri proiectul de lege a fost adoptat de deputati. Proiectul de lege merge la promulgare, Camera Deputatilor fiind forul decizional in acest caz. Proie ...

USR solicită demisia lui Sorin Cîmpeanu din funcţia de ministru al Educaţiei
27/09/2022 09:30

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, solicită demisia lui Sorin Cimpeanu din funcţia de ministru al Educaţiei, după ce in presă a apărut o informaţie potrivit căreia acesta ar fi plagiat un curs unive ...

Comisia parlamentară pentru legile Justiţiei a adoptat proiectul privind organizarea judiciară
27/09/2022 09:15

  Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a adoptat, ieri luni, proiectul privind organizarea judiciară, inregistrandu-se 12 voturi „pentru” şi şase „impotrivă&rdquo ...

  Localitățile pe care Guvernul le-a șters de pe harta electorală a României
27/09/2022 08:58

În zeci de localităti din Romania, oamenii nu-si pot alege primarii pentru că Guvernul nu dă drumul procedurii, desi posturile sunt vacante si de doi ani. Desi prevederile legale sunt destul de clare, ...

Elena Udrea rămâne în pușcărie. Degeaba s-a dus cu tocuri la instanță!
26/09/2022 17:45

Elena Udrea s-a prezentat, luni, 26 septembrie, la sediul ÎCCJ din Bucuresti, fiind imbrăcată la costum si purtand tocuri, unde a cerut personal eliberarea in faţa judecătorilor de caz. Totusi, aceas ...

PSD se opune majorării salariilor parlamentarilor
23/09/2022 09:30

PSD va propune in cadrul coaliţiei de guvernare ca prevederile proiectului de lege adoptat de Senat, referitoare la actualizarea salariilor demnitarilor, să nu se aplice parlamentarilor şi altor categorii de ...

BREAKING Guvernul deschide calea pentru reforma teritorială și unificarea localităților. Primul pas: consorțiile administrative, cerute prin PNRR
21/09/2022 20:37

Guvernul Ciucă a adoptat in sedinta de guvern de miercuri un proiect de lege care face primul pas spre reforma teritorială. E vorba despre infiintarea consortiilor administrative – asocierea voluntară ...

CCR a admis sesizarea USR: Creşterea salariilor demnitarilor declarată neconstituţională - Update
21/09/2022 14:38

Curtea Constituţională a discutat, miercuri, sesizările USR in legătură cu proiectele de lege privind majorările salariale din sistemul public.   Update Curtea Constituţională a admis, miercur ...

 Maricel Popa: „Mihai Chirica nu va reveni niciodată în PSD”
20/09/2022 00:44

Şeful social-democraţilor ieşeni, senatorul Maricel Popa, nu-l vrea sub nicio formă pe edilul Mihai Chirica din nou in partid. Mai mult, Popa spune că Mihai Chirica nu va reveni „niciodată” in ...

Legea privind ridicarea mașinilor parcate pe trotuar a primit raport favorabil în Camera Deputaților
15/09/2022 08:45

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat, miercuri, raport favorabil unei propuneri legislative care prevede că poliţia rutieră va putea dispune ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar nu numa ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei