„Avem un start uşor întârziat, dar cred că nu e imposibil să câştigăm”

- Care sunt principalele avantaje şi dezavantaje ale Iaşului, comparativ cu Timişoara şi Cluj, în competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021?
- Iaşul are, clar, notorietate, are un trecut cultural aş spune chiar mult mai important decât prezentul – acesta chiar ar intră un pic la dezavantaje, nu în sensul că nu se întâmplă lucruri de calitate, dar nu sunt bine promovate şi nu sunt foarte diverse. Avem câteva domenii de excelenţă, în general cele tradiţionale, dar la mişcări culturale alternative stăm destul de prost. Nu avem o efervescenţă a underground-ului cultural, ceea ce, pentru o capitală Culturală Europeană, contează foarte mult. Într-o Europă a creativităţii, această efervescenţă trebuie dusă în foarte multe zone noi. Aici suntem deficitari.
Un avantaj este acela că Iaşul este un oraş universitar, avem mulţi profesionişti în domeniul culturii, chiar în management cultural, deci s-ar putea strânge o echipă foarte bună pentru scopul urmărit. Dezavantajul e că nu a existat o mişcare coerentă, eficientă, care să coaguleze toate acestea. Vrând-nevrând, dacă suntem lucizi şi informaţi, ştim că acest proiect trebuie să fie depus de către Primărie. Nicio altă variantă colaterală, asociaţie sau mişcare nu poate avea sorţi de izbândă altfel, pentru că Primăria este depunătorul proiectului. Trebuie federat, cumva, totul în jurul Primăriei, dar cu sprijin din toate zonele: şi de la Consiliul Judeţean, şi de la autorităţile din proximitate – un proiect poate avea şanse mai mari, dacă propune un concept mai larg, care se referă la o regiune.
Dezavantajele Iaşului sunt şi disputele politice. Dincolo de tensiunile ca atare, înseamnă un start uşor întârziat. Clujul e departe, cunosc un pic din bucătăria lor.
- Care credeţi că este genul de programe culturale care ar putea atrage publicul european? Aveţi deja proiecte în acest sens?
- Cred că un exemplu ar fi chiar Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere pe care intenţionăm să-l organizăm anul acesta, în perioada 21 – 27 octombrie. Ne dorim un festival internaţional în cel mai propriu sens al cuvântului, cu autori mari din Europa, cu traducători de primă-mână, cu jurnalişti de la publicaţii importante europene. Din păcate, nu există proiecte literare în care să fie implicate minorităţi - mă refer şi la romi, şi la evrei - moştenirea evreiască foarte puternică la Iaşi şi din păcate insuficient promovată -, şi moştenirea lipovenilor, şi a altor minorităţi. În fine, aş vedea o implicare a muzeului în zona de colaborare cu asociaţii şi fundaţii culturale şi zona de underground cultural. Mişcările culturale „necanonice” ne-ar putea conecta cu o Europă vie, care e în fierbere în acea zonă din care, cu siguranţă, se va face „canonul” de mâine. În zona aceasta poţi să stabileşti legături mai uşor şi să o faci cu bani mai puţini. Aş vedea MLR implicat în zona asta, nu numai în domeniul literaturii, ci şi al benzilor desenate, street art, muzică şi multe altele.
- Cât contează infrastructura şi cât de important este lobby-ul în această competiţie?
Infrastructura contează enorm. Noi ne imaginăm că acea grilă de evaluare a CCE se referă în primul rând la cultură. E fals! Adică noi dacă avem multe biserici şi un trecut cultural glorios, ceea ce e adevărat!, vom obţine un punctaj enorm. Asta înseamnă doar un criteriu printre multe altele. Contează la fel de mult infrastructura, bugetul pentru proiecte culturale în ultimii cinci ani, dacă avem proiecte multianuale, care au o anumită tradiţie şi care sunt finanţate măcar parţial din fonduri publice.
Lobby-ul contează enorm, mai ales că este în curs de schimbare regulamentul de evaluare a CCE – evident nu va fi sută la sută diferit de cel vechi, dar vor fi nişte accente noi.

(Gina Popa)

„La mişcări culturale alternative stăm destul de prost. Nu avem o efervescenţă a underground-ului cultural, ceea ce, pentru o capitală Culturală Europeană, contează foarte mult” - Dan Lungu, director MLR

„Poziţia geografică ne-ar putea avantaja, am putea gândi un concept de genul Cultură la Frontiera de Est a Uniunii Europene, o notă exotică şi ştim că periferia, frontiera reprezintă un spaţiu privilegiat în filosofia UE” - Dan Lungu, director MLR

„Lobby-ul contează enorm, mai ales că este în curs de schimbare regulamentul de evaluare a CCE – evident nu va fi sută la sută diferit de cel vechi, dar vor fi nişte accente noi” - Dan Lungu, director MLR

Proiectul Iaşi CCE 2021 este credibil dacă este făcut „împreună”
Dan Lungu este membru al Asociaţiei „Iaşi Capitală Culturală Europeană”, responsabil pe „zona” de literatură. El recunoaşte că asociaţia a făcut ceva în zona lobby-ului, însă „nu are vizibilitatea pe care ar trebui să o aibă”. „Singură nu ar avea nici un sorţ de izbândă să ducă proiectul acesta la capăt. Pe de altă parte, Primăria are nevoie de alte foruri publice şi de ONG-uri. Un proiect este credibil dacă este făcut, împreună, de mai mulţi actori culturali şi sociali, dirijat şi susţinut financiar de Primărie. Pregătirea proiectului implică nişte costuri mari: consultări, vizite ale experţilor, documentare, întâlniri şi demararea unor proiecte mari, multianuale, care pot fi convingătoare pentru cei care care evaluează proiectul Iaşului. Aceasta este formula singură care poate funcţiona dacă vrem să avem succes”, a declarat Dan Lungu.

Citiţi şi:

Interviu Beatrice Rancea

Interviu Lăcrămioara Stratulat