Cornel Nistorescu:Crin Antonescu pe post de „Împăratul gol”

Reuniunea „leilor” liberali, care mai de care mai spilcuiți și mai la patru ace, a lămurit un lucru. PNL rămîne fixat în betonul gîndirii etalate și în săptămînile precedente. Luptă împotriva actorilor străini implicați în alegerile prezidențiale, a agenților și actorilor statali și a rușilor, precum și a partidelor extremiste și se declară pro-european pînă în vîrful unghiilor.

Are PNL-ul năluci sau poporul român nu mai vede bine? A chiorît de tot și nu-l mai vede decît pe Călin Georgescu? Ei așa cred! Toată reuniunea menită să-l desemneze pe șifonatul Crin Antonescu drept candidat unic al frăției de supraviețuire cu PSD s-a desfășurat cam pe aceste coordonate. Atac după atac la Călin Georgescu, promisiuni stilizate de apărare în fața pericolului barbar dinspre Est și iar de la capăt. Pro europeni, pro democrație! Pro PNL și pro PSD. Adică pro avantajele fiecăruia dintre susținători.

Aproape nimic despre ce vom face și ce va urma? Cît despre aluzii la un proiect de țară, ioc? N-ați înțeles? Pro-european și împotriva rușilor! Atît! Cam asta este betonul ideologic pe care se încearcă menținerea construcției PNL în Coaliția de putere. Și rejuvenarea politică a lui Crin Antonescu, agreat și de președintele Klaus Iohannis, și de Comisia Europeană, și de SRI, și de SIE, și de SPP, și de Arhive, și de PSD (pentru că așa supraviețuiește Ciolacu). Adică super-convenabil în lenea și pokerismul lui Crin Antonescu pentru toată suflarea interesată. Singurul care a avut curajul să se opună, gata să strige că împăratul este gol, a fost liberalul ardelean Florin Roman, cel care a spart această prea trîmbițată unanimitate complicitară și orchestrată.

Ce contează că nu există probe și nimeni nu poate pune pe masă o urmă de rus sau un căpețel din implicare a unui actor statal din exterior? Influențarea alegerilor a devenit slogan rostogolit și de Comisia Europeană, și de SUA și arată atît de obligatorie încît cine se îndoiește sau contestă riscă să-și rupă gîtul.

Ce mai contează că aliatul agent politic al Budapestei (Kelemen Hunor) se îndoiește și zice că el n-a văzut probe de implicare a altei puteri străine și că „trebuie să ne uităm în ograda noastră”. Ce să facă PNL? Doar n-o să facă un denunț penal legat de golirea conturilor partidului? Nici o vorbuliță despre uriașa cheltuială a PNL pe transformarea României într-o gazetă de perete națională, cu portretul lui Nicolae Ciucă și a coperții cărții acestuia pe toate drumurile? Ce contează cele 6 milioane de euro trecute prin firma lui Lucian Bode și Silviu Mănăstire (dispăruți ca prin minune din peisaj!?) Și cu ce beneficii?

PNL-ul o ține langa despre sine ca încordat și devotat partid pro-european, deși prin România și oile sunt pro-europene, și castraveții, și mămăliga, și cerșetorii sunt pentru aceeași direcție. La noi, anti-europeni sunt doar porcii pentru că simt pericolul exterminării fără motiv, și găinile, amenințate de același pericol pentru a face loc producției de prin țările UE rămase fără piață de desfacere la ouă și la carne de pasăre.

Dar ce contează! Liberalii se consideră eroii și conducătorii unei direcții necontestate, dar promovate cu toate forțele statului și de toate autoritățile și grupările de interese în cel mai proletcultist fel. Te îndoiești sau te ia Dracu? Vrei să emitem pretenții la Comisia Madam sau te condamnăm că ne strici aranjamentele?

Cît este liberalism și cît proletcultism de milițian în ce zice ministrul Cătălin Predoiu?

”Un alt lucru pe care cred că trebuie să-l explicăm poporului în această campanie este falsitatea mesajelor principalului nostru adversar. Dânsul vorbeşte despre pace, dar se întîlneşte pe ascuns cu simpatizanţi legionari care ulterior pun la cale violenţe în România, pun la cale violenţe în stradă stopate salutar de Poliţia Română. Vorbeşte despre adevăr, dar ascunde poporului faţa nevăzută a carierei sale din anii 1980, precum şi sursele campaniei sale electorale, care nu putea să fie cost zero, să fim serioşi. Nu am nici cea mai mică îndoială că şi-a plătit această campanie amanetând viitorul ţării pe ascuns, în timp ce declamă pe ton de lup îmbrăcat în haină de oaie, că lucrează pentru neatârnare”.

Ca să nu mai zic de recomandările medicale ale lui Daniel David, cel mai progresist și wokeist ministru din România, lovit pe neașteptate de un vînt nou sau de o duplicitate de-a dreptul grosolană:

„Noi trebuie să îmbrățișăm, să recuperăm România tradițională a bunicilor noștri și România antisistem a noilor generații. Asta este miza mare și, tot în acest proces, trebuie să mobilizăm o Românie care este demobilizată”

Și ce-i recomandă progresistul informațiilor și al sexelor, clinicianul psihologic într-ale tratamentelor medicale, ne-liberal cu carnet, dar pus în vitrină ca susținător și ca psiholog (clinic) al lui Crin Antonescu:

El zice să o pornească „din Tulcea și din Dobrogea, mergând și luând la picior țara, salutând România euroatlantică, care știe ce are de făcut, și dând timp în primul rând pentru România tradițională și România antisistem, astfel încât, așa cum spuneam înainte, să ne recuperăm bunicii, să ne recuperăm noile generații, să trezim România neimplicată”.

Și peste tot să facă dovada unui „patriotism luminat”.

Știți ce-i propune progresistul de Daniel David? Să-i convertească! Să facă din pescari și din țărani și din cei care îl votează pe Georgescu niște pro-europeni și pro-americani?

Credeți ce vreți și iubiți-l pe Crin Antonescu! Dar nu-l lăsați să bată cîmpii și să ne amăgească. Tăiați-i gargara ca să vedeți ce rămîne:

„Acum, puțin mai bine de 10 ani, tot în această clădire, președintele Partidului nostru, domnul Mircea Ionescu Quintus, Dumnezeu să-l odihnească, mi-a pus o întrebare, era un congres și a pus o întrebare procedurală. Candidezi? Și atunci am învățat la tribune și am cel mai scurt discurs din viața mea, constând într-o singură silabă. Da. Au trecut 10 ani, au trecut 10 ani și astăzi sunt cumva din nou chemat să răspund cumva aceleași întrebări. Și răspunsul meu nu poate fi decât același. Bătălia care stă în fața noastră, bătălia pentru această țară și destinul ei, bătălia pentru mintea, pentru sufletul, pentru viitorul unei întregi generații, a fost deja descrisă de oamenii care au vorbit clar, așa cum trebuie vorbit, despre acest lucru. La o astfel de bătălie nu pot sta deoparte. Răspunsul meu este da. Nu pot face altfel. Nu am avut și nu am nicio pretenție că sunt vreun salvator sau neapărat și necesar singurul care poate conduce această bătălie. Nu am avut și nu am această pretenție. Dar nu am nicio scuză dacă dumneavoastră și alții îmi cereți acest lucru, nu am nicio scuză să refuz. Bătălia pe care urmează să o dăm și în fruntea căreia mă puneți, dacă mă puneți, este una pe care n-o bănuiam pe care n-am știut să o prevenim, la care nu ne-am așteptat”.

Mie unul mi se pare că nu rămîne nimic. Că „împăratul” repatriat de la Bruxelles este gol și binișor șifonat de lenea anilor pierduți!

Și la conținut, și la caracter!