Un tele-Leu la curtea regelui Trumpur

Dorian OBREJA

În 1889, apărea o carte de referință  a scriitorului Mark Twain – „Un yankeu la curtea regelui Arthur”, în care personajul principal făcea o călătorie în timp (și spațiu). Adică se teleporta. Cartea merită citită și azi, pentru considerabila doză de umor.

În 2025, pe 18 mai, vedea lumina Cotrocenilor Nicușor Dan. Fix opt luni după, consilierul prezidențial pe securitate națională și politică externă, Marius Lazurcă,  fiind întrebat de ce nu e prezent patronul său la un însemnat eveniment internațional, a dat un răspuns antologic, punând în gura președintelui afirmația conform căreia „Nu umblu teleleu prin lume când sunt lucruri importante"!!!

Filosof și scriitor, Lazurcă a utilizat termenul „teleleu” nu doar în sensul originar, de „om fără căpătâi, care își pierde vremea, umblând de colo-colo fără nicio treabă”, ci, e de bănuit, și cu intenția de a-și linguși șeful, fiind posibil să fi făcut trimiteri la eroi din mitologie, precum Tezeu sau Telemah, ori definind profilul unui erou mioritic contemporan, în ființa căruia se îmbină un simbol național, leul, cu capacitatea paranormală de a nu fi prezent acolo unde ar trebui, dar tele-portându-se cu gândul, în vreme ce rezolvă arzătoarele probleme de acasă, de la dus copii la școală, la făcut turul televiziunilor.

Personajul, în ultimele 5 luni, a lipsit de la evenimente de importanță majoră: pentru prima oară în ultimii 13 ani, România a fost reprezentată la AG ONU de ministrul de externe și nu de președinte; de asemenea, n-a crezut de cuviință să participe la Forumul economic mondial de la Davos sau la Conferința internațională de securitate de la Munchen.

Dar subiectul cel mai spinos e în plină desfășurare. Dacă ar fi mers la Davos, inevitabil ar fi dat ochii cu Trump, și ar fi trebuit să-i explice de ce România, partener strategic al SUA de 2 decenii, nu a aderat la Consiliul pentru Pace, în vreme ce Ungaria și Bulgaria au făcut-o. Dacă n-a mers, a scăpat doar de reproșuri imediate. Trump și oamenii lui, perseverenți în a-și urmări  scopurile, s-au făcut că nu bagă de seamă neînscrierea României în Consiliu, și au trimis invitația de a participa la prima ședință a acestuia, dacă nu ca membru, măcar ca observator, peste 2 zile, pe 19 februarie, la Washington.  

De la primirea invitației –  6 februarie - și până la comunicarea deciziei au trecut10 zile!!! Greu de înțeles și explicat. După 11.09.2001, decizia aplicării punctului 5 al Tratatului NATO a fost luată în mai puțin de 24 ore...Pentru a nu supăra importanți parteneri  europeni, invitația putea fi declinată, cu un motiv care să pară plauzibil (altul decât cel de „teleleu”). Apărea, însă, riscul de a supăra SUA, cu două refuzuri într-o lună, drept care puteau fi consecințe. Precum: adio reintrării României în programul Visa Waiver, adio vizită ND la Casa Albă. Rămânea de sperat că nu s-ar fi mers până la se pune sub semnul întrebării prezența americană la Mihai Kogălniceanu și, mai ales, Deveselu!

Să fi luat în calcul toate acestea ocupantul jilțului prezidențial? Aparent, da, având în vedere comunicatul conform căruia România, prin ND, va fi prezentă ca observator. În realitate, au fost necesare atâtea zile pentru a se încerca împăcarea caprei americane cu varza europeană, luându-se decizia doar după consultări în Belgia, prilej cu care s-a aprobat participarea de către von der Leyen, Macron și Merz. Rămâne să sperăm că prima ieșire în lumea ”mare” nu va fi un nou episod din comici (tra)vestiți în politicieni...