Legea Bolojan zguduie școala românească. Profesorii strâng semnături pentru abrogare

Profesorii nu mai protestează doar în fața Ministerului – ci intră direct în jocul legislativ. Trei federații sindicale de top din educație – FSLI, SPIRU HARET și ALMA MATER – au declanșat cea mai amplă acțiune civică din ultimii ani: o inițiativă legislativă cetățenească pentru abrogarea Legii nr. 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan.

Ei acuză că măsurile introduse de această lege – fără studii de impact, fără consultare publică și fără decență bugetară – aruncă sistemul educațional în haos și pun în pericol viitorul a milioane de elevi.

Ce propune Legea Bolojan și de ce e considerată o amenințare?

* Clase mai aglomerate, prin majorarea numărului de elevi per cadru didactic;

* Norme didactice mărite, care storc resursele umane fără recompensă;

* Tarife la plata cu ora diminuate drastic, cu mult sub nivelul menținut timp de 28 de ani;

* Limitarea degrevărilor pentru personalul de conducere și îndrumare, adică eliminarea spațiului pentru calitate managerială.

În contrapartidă, proiectul legislativ propus de federații cere eliminarea acestor prevederi toxice și adaugă o măsură esențială:
* O primă de instalare de 3 salarii de bază, neimpozabilă, pentru profesorii care acceptă posturi în mediul rural sau în zone defavorizate – un pas concret pentru combaterea dezechilibrului educațional din teritoriu.

Obiectiv: 100.000 de semnături. Altfel, educația pică testul
Federațiile sindicale au format un comitet de inițiativă legislativă care va merge, județ cu județ, pentru a strânge semnăturile necesare. Au la dispoziție 6 luni din momentul în care proiectul primește avizul Consiliului Legislativ și este publicat în Monitorul Oficial.

Nu e doar o acțiune simbolică. Este un act de supraviețuire pentru un sistem tratat de ani de zile ca un rest bugetar. Profesorii spun răspicat: România nu mai poate construi un viitor cu o educație tratată ca ultimul capitol al bugetului.

Sindicatele cer sprijinul întregii societăți: părinți, elevi majori, studenți, cetățeni activi. Pentru prima dată în ultimele decenii, educația cere ajutor nu în tăcere, ci cu voce tare.

Într-o declarație comună, federațiile acuză: „An de an, clasa politică ne spune că școala e prioritate națională. În realitate, suntem primii sacrificați la fiecare criză. Nu se mai poate face învățământ european cu costuri dâmbovițene”.