NATO: România dă bani la Armată doar pe hârtie. Experții vorbesc despre trădare națională

Cu războiul la ușă, dintr-un buget de 2,5% din PIB pentru 2023, Ministerul Apărării a reuşit să cheltuiască doar 1,6%: 60% cu personalul și doar 21% pentru programele de înzestrare.

România a alocat 2,5% din PIB Ministerului Apărării Naţionale (MApN) în 2023, dar a reușit să cheltuiască doar 1,6%, arată o analiză NATO. Cu acest prag, România se situează sub media Alianței, de 1,73%. „Statistica Alianței, care se bazează pe datele colectate până în februarie 2024, arată că Armata a cheltuit de fapt 1,6%, mult sub pragul minim cerut de NATO”, spune un raport NATO privind cheltuielile aliaților. Astfel, România nu a atins ținta obligatorie de 2% din PIB pentru Apărare decât în anul 2020, mai arată documentul citat. Concret, MApN primeşte 2% din PIB încă din 2017, dar doar într-un singur an a reuşit să-i cheltuiască pe toţi. Nici în 2022 MApN nu a cheltuit 2%, ci doar 1,7% din PIB, conform datelor oferite de NATO.

Din bugetul pentru anul trecut, peste 21% din bani au mers pe programele de înzestrare, puțin peste pragul cerut de Alianță, însă departe de țări din Est precum Polonia, care a avut peste 53%. Armata Română a avut însă cheltuieli de personal foarte mari, aproape 60% din buget. Apoi, Guvernul a luat înapoi o cincime din banii alocaţi, iar unele programe de înzestrare au fost anulate sau amânate. Aşa a explicat Ministerul Apărării, pentru TVR, de ce cheltuielile din 2023 au fost de 1,6% din PIB.

Trădare națională

„Toată lumea se ascunde, nu recunoaște adevărul. Suntem într-o mare problemă, putem discuta chiar de trădare națională. Cum să nu faci nimic atunci când, dacă se pune problema, Armata are muniție de infanterie, de exemplu, pentru câteva zile. Subliniez, câteva zile. Adică vorbim de o problemă foarte gravă, dar nimeni nu face ceva pentru corectarea ei. De patru sau chiar cinci ani se trag semnale de alarmă în legătură cu stocurile de muniții de la 7,62 până la 155 (milimetri - n.red.), dar nimeni nu face nimic. Părerea mea este că, mai ales în contextul războiului din Ucraina, cei de la Armată nu trebuiau să cheltuiască numai 2,5 la sută din PIB, ci trebuiau să ceară dublarea lui, iar la 31 decembrie 2023 vistieria MApN trebuia să rămână goală”, este de părere analistul militar Aurel Cazacu.

Avantajele înarmării

Expertul militar a dat și trei motive pentru care înzestrarea Armatei este benefică. „Evident, în primul rând, cu o dotare modernă, Armata Română vine cu un puternic efect de descurajare. Practic, dacă arăți că ai cu ce nici nu mai trebuie să lupți, un eventual dușman, rusul în speța de față, se gândește de două ori. Lumea poate spune că dai bani aiurea pe niște sisteme pe care nu le folosești, dar nu este adevărat, dai bani ca să câștigi liniște. Apoi, foarte important, dacă Armata are în dotare echipamente moderne, populația prinde încredere. Cu arme moderne și cu echipamente de protecție de ultimă oră și fluxul de tineri la înrolare ar fi unul normal, și nu «gâtuit» cum este acum. Sigur, toate aceste echipamente costă bani, dar ăsta este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru a nu mai avea deficit de personal în Armată. În fine, foarte important, dotarea MApN cu sisteme moderne de armament vine și cu o creștere economică. De obicei, astfel de contracte de înzestrare prevăd clauze conform cărora în activitatea de producție sunt implicate entități industriale din România. Asta înseamnă că se întorc bani în țară. Apoi, aceste entități se ocupă de mentenanță sau de producția de piese de schimb, de consumabile, și iar se întorc niște bani în țară”, a subliniat Aurel Cazacu.

Coșul de cumpărături al MApN în 2024

În principiu, MApN va avea în acest an un buget de 95,22 miliarde de lei (credite de angajament), în creştere cu 44,68% faţă de execuţia preliminată din 2023, care a fost de 65 de miliarde de lei. Din punct de vedere investițional, MApN va continua unele programe de înzestrare vitale, dar va lansa noi achiziții de echipamente esențiale. Este vorba de sisteme complexe precum cele de securitate şi apărare cibernetică sau război electronic mobil. Apoi, la militari vor ajunge rachete antiaeriene cu rază foarte scurtă de acţiune, portabil – MANPAD, un batalion de tancuri principale de luptă Abrams M1A2 SEPv3, elicoptere cu capabilităţi de luptă la suprafaţă tip H215M, autovehicule tactice blindate tip uşor – ATBTU, sisteme obuzier 155 mm autopropulsate pe şenile și vehicule amfibii de asalt tip AAV-7.