Serbia are două universități în primele 1.000 din lume, Ungaria are patru, Polonia 9, România ZERO

Dimensiune font:

| 18-08-2023 04:23

Asistăm la eșecul „României Educate”, pentru că nu discutăm doar despre clasamentul pe un an, ci la ce arată tendințele, scrie Aurelian Giugăl, lector universitar doctor în cadrul Departamentului de Antropologie culturală şi comunicare la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

S-a dat publicității clasamentul Shanghai pentru universități – Shanghai Ranking 2023. România nu are nicio universitate în top 1.000, realitate deprimantă, dar verosimilă, dacă punem la socoteală (non)politicile educaționale din ultimele decenii. Anul trecut, în 2022, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca era poziționată pe locurile 801-900 în clasamentul respectiv, o stagnare comparativ cu anul 2021, dar în scădere față de 2020 (locul 701-800).

Serbia are două universități în primele 1.000 din lume, Ungaria are patru și România a pierdut-o pe singura pe care o avea – Topul Shanghai Ranking 2023 Este și destinul universității noastre de frunte de la Cluj un simptom al căderii libere al învățământului din România. Înainte de a lista câteva cauze care ne-au dus aici, să vedem cum stau alte țări din vecinătate sau din lume. Serbia, țară non-UE și adesea portretizată ca fiind una mai puțin dezvoltată decât țara noastră, are două universități în acest clasament: Universitatea din Belgrad (301-400 în clasament) și Universitatea din Novi Sad (901-1.000).

Polonia are 9 universități, iar Cehia are 6 Mai mult, Serbia este o țară mult mai mică decât România – 7,3 milioane de locuitori în 2021 conform Our World in Data. Ungaria are patru universități în top 1.000, dintre care două în top 501-600, respectiv Eotvos Lorand University, și una în top 601-700, Semmelweis University. La fel ca Serbia, și Ungaria are o populație mai mică decât a țării noastre, 9,71 de milioane de locuitori în același an 2021 – link aici. Polonia are nouă universității în acest top – două în intervalul 401-500, respectiv Jagiellonian University și University of Warsaw, iar Cehia șase asemenea universități – prima, Charles University in Prague, este clasată în intervalul 301-400.

Țări mult mai mici ca România au câte o universitate în acest clasament: Croația (Universitatea din Zagreb în intervalul 401-500), Cipru, Estonia, Lituania, Slovacia sau Slovenia. Dintre țările extraeuropene, Etiopia, Iordania sau Liban au și acestea câte o universitate în top 1.000. „Studenții internaționali” sunt foarte puțini la noi Să ne uităm și la studenții străini înrolați – comparație (pentru „Babeș-Bolyai” vom lua în considerare anul 2022): „Babeș-Bolyai” – 4% dintre studenții înmatriculați sunt din afara României; Eotvos Lorand University (Ungaria) – 9%; Semmelweis University (Ungaria) – 31%; Charles University in Prague – 16,9%; University of Tartu (Estonia) – 8,0%.

Toate politicile educaționale și mai toate formulele ivite din logica descentralizării universitare ne-au condus aici: nicio universitate românească în top 1.000 mondial. A contesta atare clasamente înseamnă să ne mințim cu toții la infinit.