FOTO Cum a fost distrusă cea mai mare tabără şcolară din România

Cea mai mare tabără şcolară din ţară a fost ruinată de nepăsarea statului. Este vorba despre tabăra „Bucşoaia” din oraşul Frasin. Înainte de 1989, la Bucșoaia erau cazaţi, în fiecare vară, peste 50.000 de elevi. Acum, tabăra este pustie, devenind ţinta hoţilor. Doar câinii fără stăpân se mai adăpostesc în căsuţele fără uşi, dar cu podele acoperite de cearceafuri împrăştiate, numai bune pentru a fi transformate în culcuş.

Fostă garnizoană pentru Vânătorii de Munte
Tabăra de la Bucșoaia a început să prindă contur în jurul anilor '30. Atunci, au fost construite două solarii pentru cercetaşi. În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, locul a devenit tabără militară pentru germani şi apoi garnizoană a Armatei de Vânători de Munte.

„În 1936 cel care a început lucrarea a fost Teofil Sidorovici. Şi-a făcut studiile la Cernăuţi. Atunci s-au făcut solarii pentru cercetaşii care aveau să vină vara. În 1939 s-a auzit ceva pe la noi la ţară că nu-i bine în lume, că-i război. Atunci Bucșoaia a devenit tabără militară. Soldaţii erau cazaţi şi în casele oamenilor, dar şi în tabără“, povesteşte Radu Caraciuc, fost administrator al taberei în anii 1960. Bărbatul care este localnic, are acum 88 de ani, dar îşi aminteşte toate detaliile legate de parcursul zbuciumat al taberei.

Abia după 1950, comuniştii au început să transforme Bucșoaia în tabără şcolară. Cea mai înfloritoare perioadă a taberei a fost după 1960, când veneau şi câte 1.400 de copii odată.

Cum s-au tocat banii din turism

„Pentru că Bucșoaia era cea mai mare tabără din ţară, comuniştii au făcut investiţii. Aşa că nu a durat mult şi au început să vină copii. Taberele erau de 12 zile. La cantina pe care am construit-o puteau să mănânce şi câte 1.400 de elevi odată”, a spus Caraciuc. Şcolarii care veneau la Bucşoaia nu se plictiseau. Vizitau mănăstirile din zonă sau jucau fel de fel de jocuri de tabără. Spaţiul era suficient.

FOTO Tihnă boierească la Conacul Polizu

Tabăra pustie de 15 ani
După 1990, tabără de la Bucşoaia a început să decadă. Cu nume de flori, 8 vile construite în ultimii ani ai taberei răsar dintre spini. Nimeni, niciodată, nu a fost cazat aici, susţine octogenarul Radu Caraciuc. Uşile şi geamurile celor opt clădiri au fost distruse.

ANALIZĂ Faţetele turismului la periferia Uniunii Europene

Pentru a-i ţine la distanţă pe hoţi, Primăria Frasin a înlocuit sticla de la geamuri cu scânduri bătute în cuie. Chiar şi aşa, oricine doreşte poate oricând să intre în clădirile taberei. Numai că, deocamdată doar hoţii şi câinii comunitari mai caută adăpost aici. Patrupedele îşi fac culcuş printre cearceafurile cu care odinioară erau învelite paturile pe care dormeau şcolarii cazaţi. „De 15 ani nu s-au mai cazat copii aici”, spune octogenarul Caraciuc.

După încercări nenumărate, toate eşuate, ale fostei Direcţii pentru Tineret şi Sport de resuscitare a taberei, în anul 2009, complexul turistic a fost cedat Primăriei Frasin. Prea sărac, orăşelul cu mai puţin de 10.000 de locuitori, nu are bani pentru a-l pune în valoare. Mai mult, nici nu are voie să-i schimbe destinaţia. „Guvernul ne-a dat tabăra, dar nu avem voie să-i schimbăm destinaţia. Nu vom avea niciodată banii ca să reabilităm tabără. Este peste puterile noastre”, a spus Rordica Dobre, viceprimarul oraşului Frasin.
Conducerea primăriei speră totuşi să găsească un investitor dispus să învie nu tabăra, ci un eventual centru de agrement. „Am făcut demersuri la Guvern pentru a schimba destinaţia taberei şcolare în centru de agrement”, a completat Rodica Dobre. Până atunci, tabăra va prinde viaţă doar odată pe an, în luna aprilie, atunci când Consiliul Judeţean organizează la Frasin „Hora Bucovinei”, un eveniment la care în 2009 a luat parte şi preşedintele României, Traian Băsescu. După ce se încheie acţiunea, tabăra rămâne din nou pustie. Doar vântul care coboară de pe munte se mai aude şuierând aici. (Oana Şlemco)

„Guvernul ne-a dat tabăra, dar nu avem voie să-i schimbăm destinaţia. Nu vom avea niciodată banii ca să reabilităm tabără. Este peste puterile noastre”, a spus Rordica Dobre, viceprimarul oraşului Frasin.

La privat se poate
Pensiune amenajată cu fonduri europene
* în apropiere de tabăra Bucşoaia, un investitor privat a ridicat un spaţiu de cazare de patru stele printr-un proiect european
În timp ce turismul devine o afacere tot mai nerentabilă pentru stat, privaţii care au viziune şi curaj reuşesc să se îmbogăţească de pe urma pensiunilor pe care le-au construit cu bani din bancă sau fonduri europene. O astfel de afacere de succes a reuşit să pună la punct şi Liliana Agheorghicesei. Nu i-a fost uşor, după cum chiar recunoaşte.

Antreprenor: „Strategiile de dezvoltare în turism sunt confuze“

În anul 2005, Liliana Agheorghicesei a finalizat construcţia pensiunii „Lidana”. Structura de cazare este la Vama, adică la o aruncătură de băţ de tabără Bucşoaia. Pensiunea a costat o avere şi a construită cu ajutorul unui proiect european. „Valoarea investiţiei a fost de 294.500 Euro, iar valoarea finanţării Fondurilor Europene a fost de 50%. A fost o muncă titanică, foarte multă documentaţie şi multe riscuri asumate. Am fost nevoiţi să accesăm credite la bănci, cu dobânzi nu foarte mici, pentru ducerea la bun sfârşit a acestei investiţii”, a declarat femeia de afaceri.

Cu eforturi uriaşe, Liliana Agheorghicesei a reuşit să ridice pensiunea de la Vama în doar 14 luni. „Implementarea proiectului a fost făcută în 14 luni şi am avut trei tranşe de plată. Sistemul de plată a fost greoi, deoarece trebuia să dispui de bani să faci toate plăţile pentru lucrările executate, iar cu dovada plăţii şi cu toate situaţiile de lucrări, depuneai dosarul de plată, venea echipa de verificare în teren, să vadă că s-au executat lucrările, şi apoi îţi recuperai cei 50% din valoarea cheltuielilor”, a povestit suceveanca.

Foste Curţi Domneşti, scoase la lumină cu bani europeni FOTO

Accesarea fondurilor europene a fost o lecţie pe care am învăţat-o cu bune şi cu rele, spune Agheorghicesei. Însă chiar şi aşa, dacă ar fi să o ia de la capăt, administratorul pensiunii „Lidana” ar face exact la fel. „Astăzi, putem spune că această investiţie este de bun augur pentru societate, dar pentru a rezista pe piaţa serviciilor turistice trebuie să te dezvolţi în performanţă. Avem planuri de investiţie viitoare care vizează tot accesarea de fonduri europene, deoarece trebuie să ne folosim de aceste surse de finanţare cât mai mult”, a explicat Liliana Agheorghicesei. (Oana Şlemco)

Pol de dezvoltare a turismului la Suceava
Recent, oficialii din Gura Humorului au propus înfiinţarea unui pol de dezovltare a turismului în zona de munte a judeţului. Primarul oraşului Gura Humorului, Marius Ursaciuc, este de părere că acest pol de dezvoltare ar putea să includă zonele Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei. Acest for ar putea fi un atu în atragerea de fonduri europene în perioada de finanţare 2014-2020. „Trebuie să avem pregătit un pachet cu toate resursele existente. Şi dacă vom reuşi ca în strategia de finanţare să fim uniţi şi să arătăm că avem soluţii la problemele existente vom avea de câştigat“, a explicat primarul.