Cornel Nistorescu:Congresul mono-mental

Chiar dacă nu schimbă nimic, Congresul PSD este principalul eveniment al acestor zile. Implicit, pentru presă. Și, pentru că s-a pus la cale jucarea unei cărți importante în politica românească, Congresul PSD este de interes pentru tot natul.

De ce este atît de însemnat acest congres dacă nu schimbă nimic? Simplu! Pentru că ne oferă o imagine asupra stării principalului partid din țara noastră. Ce dezbate Congresul? Nimic, dacă este un singur candidat cu platforma lui? Nici măcar pentru aparență pesediștii nu s-au gîndit să simuleze o alternativă, o aripă, un contracandidat. La ce să organizezi un congres în situația în care nu ai nimic de ales? Un congres al unanimității nu este congres. E mai degrabă un spectacol pentru public, un fel de show de gîdilat orgoliul celui ales. Exact ca în cazul acestui Hopa Mitică numit Victor Ponta. A mobilizat 50.000 de oameni ca să îi strige numele și să îi proiecteze pe un stadion imaginea egoului său de nemernic cu rîs ghiduș.

Pentru Marcel Ciolacu, la fel de bine puteau aduna prin poștă voturile contra și abținerile. Și ar fi rezultat cam același lucru. Un fel de unanimitate, minus ceva. La felul în care arată și funcționează PSD-ul nici n-ar avea unul mai bun. Ce ar fi cîștigat cu Stănescu, cu Dîncu sau cu Mihai Tudose? Ce i-ar fi adus un chițăit de Gabriela Firea? La urma urmelor, față de toți aceștia, Ciolacu stă cel mai bine pe picioare. E chiar emblema și simbolul (esența) PSD. Că proiectul politic este un simulacru, că anvergura intelectuală și morală e mică și tristă este cu totul altceva. Asta este măsura partidului în 2024. Nimeni nu-l mai poate îmbogăți politic. Nici măcar gonfla.

PSD-ul a ales show-ul ca formă de etalare a puterii, neștiind că își trădează esența. Devine lesne de observat ce e cu partidul. Ce-i creativ la PSD, dincolo de farsele cu care păcălește defavorizații? Că vrea să mai dea un președinte al României! Asta o știu și curcile! Că vrea la guvernare! Doar nu o fi disperat să ajungă la galere! Că sunt cei mai tari? Propoziții de berărie în mahala, nimic altceva. Că dezbate viitorul țării? Cum? Lansînd o platformă! Pe Dracu! De unde ideologie într-un proiect de țară? Unde au fost ideile pînă acum? Ce platformă este aia care iese din pălărie la un congres? O listă de măsuri cum avea Dragnea este doar o listă. Eventual un mic plan de lucruri mari. Și pe care îl uităm sau îl ignorăm că nu iese. Și devine anonim după primul scandal.

Oare n-ar fi trebuit ca platforma să fi fost publică, dezbătută, completată și contestată? Doar n-o să prevadă că mărește pensiile și salariile? Farse de-astea cu bunăstarea, cu majorat pensiile și salariile n-au fost suficiente?

Să scrie poporul ce dorește? Asta mi se pare cea mai ticăloasă glumă la adresa poporului român. Niște conducători bezmetici vor să se acopere cu sugestii transmise prin biletele și e-mailuri. Că altfel n-au habar ce-i de făcut! Scot de sub preș o adunătură de măsuri. Și pe urmă zic, asta a cerut poporul!

Ce-ar fi să ni-i imaginăm pe Ciolacu, Stănescu și Tudose într-o consultație la un psihiatru.

O copleșitoare adunare de oameni nu este congres. E demonstrație. carnaval, pelerinaj sau concert. Poate fi pledoarie pentru un om sau o idee. Dar congres, în nici un caz.

O așa mare de oameni pentru a susține același lucru este un eveniment mono-mental.