„Atacul juridic” eșuat = turul 2 înmormântat

 Dorian OBREJA

Trăim, de mai bine de un deceniu, într-o perioadă în care, nu știu din ce motive - sociologii ar trebui să ne spună, sunt la modă „lovituri de stat” (de la cele propriu-zise, până la cele „cu ruj”, vezi cazul unei tinere brazilience...), războaie (de la cele clasice, până la cele moderne, de tip hibrid sau prin intermediul unor proxy), și atacuri (mai cu seamă cibernetice, dar nu numai).

Desigur, totul este relativ, depinde de ce parte a lucrurilor privești. Unii spun că USL ar fi încercat, în 2012, o lovitură de stat; alții iau în considerare că peste 7 milioane au votat pentru demiterea președintelui și de zece ori mai puțin contra, acuzând că tabăra acestuia a fost autoare a unei asemenea lovituri. Unii spun că, în decembrie 2024, „sistemul” ar fi dat o lovitură de stat, prin anularea alegerilor prezidențiale; alții cataloghează cu același termen acțiuni ulterioare ale suveraniștilor...

Ultimul eveniment din categorie poate fi definit drept „atac juridic”. Cele ce se întâmplă în zona justiției intră tot mai mult în atenția întregii societăți, agitând părți însemnate ale acesteia. Atacul juridic, gândit la Botoșani, inițiat la Pucioasa și materializat în 130 de plângeri, dintre care una a găsit o breșă și a fost admisă la Ploiești, vine pe fondul haosului juridic din România (caracterizarea e a presitigioasei publicații The Guardian). Eu aș zice chiar al unui dezastru judiciar: s-a ajuns până acolo încât un cetățean să fie condamnat la 8 ani cu executare doar pe baza „probei” constituite de un vis!!! Fabricile private de diplome generează valuri de absolvenți nepregătiți corespunzător, care  pătrund în magistratură (pe fondul lipsei de personal) și îi scad, dramatic, nivelul. Nu întâmplător, și judecătorul din Ploiești, și judecătoarea pensionară din Botoșani sunt produse ale unor asemenea fabrici. Asemenea personaje încearcă a înlocui lipsa gravă de cunoștințe în zona dreptului cu „calitatea” de înrudire cu factori de decizie din domeniu (finul lui X), sau prin manifestări nu civice, ci politice, ceea ce le face partizane și manipulabile.  

De regulă, refuz cu tărie să devin victima unor scenarii ale conspirației. Acum, însă, sunt prea multe elemente ce se însumează întru a contribui la formularea părerii că este vorba de așa ceva, începând cu repetatele declarații ale existenței unor „planuri A, B, C ș.a.m.d.”. Ar rămâne de văzut dacă planul atacului juridic a fost inițiat în România sau în afară, de către cine și cu complicitatea cui.

Normal, instituțiile și organele abilitate ar trebui să facă investigații și să lămurească lucrurile. Dar cele amintite par a lucra sub sloganul „încetișor, că nu dau turcii” sau își dau cu stângul în dreptul: un fost candidat la prezidențiale e sub control judiciar de două luni, timp în care anchetatorii bat pasul pe loc, în vreme ce un presupus susținător al candidatului a fost eliberat din arestul preventiv, în care nu se știe de ce a stat vreme de o lună.

Există cercuri de putere cărora nu e de ajuns că România a pierdut 6 luni prin anularea alegerilor și ar dori repetarea acțiunii, prelungirea și adâncirea instabilității, tensiunilor și altor urmări nefaste, inclusiv sau mai ales în zona economică.

Alegerile din mai trebuie să aibă loc și să pună capăt, odată pentru totdeauna, acestei situații. Abia după va începe cu adevărat greul – redresarea economică, reabilitarea politică pe plan extern și recredibilizarea clasei politice în interior.