Drumul candidaților e pavat cu bune intenții

Dorian OBREJA

Ieri a fost prima dezbatere dintr-un șir de trei, manifestări menite, într-o oarecare măsură, să mai schimbe câte ceva în percepțiile și simpatiile electoratului (deja retragerea de la aceasta a unuia dintre competitori face valuri). Până la a trage concluzii în urma acestora, să vedem în ce măsură sunt realiste

(în primul rând prin suprapunerea cu ”fișa postului” de președinte) cele propuse de candidații cu șanse reale de a intra în turul II.

Atribuțiile prezidențiale, nu așa de numeroase și de puternice cum ar crede unii, iar alții chiar ar dori, sunt prevăzute de Constituție și nu le mai reiau.

Crin Antonescu are un program în 16 capitole. Redefinirea încrederii în stat, transparența puterii, reducerea diferențelor între categorii sociale, creșterea rolului și importanței României, descurajarea oricărei forme de agresiune împotriva teritoriului național și a intereselor naționale, conturarea unui nou model economic, competențe sporite Poliției, creșterea calității actelor de justiție, educație, sănătate, cultură, îmbunătățirea imaginii naționale, susținerea mai accentuată a diasporei, crearea unui Centru de Gândire Strategică pentru corelarea domeniilor critice. E un program amplu și ambițios, dar realizabil, ținând cont că, de ajunge Crin Antonescu președinte, are cele mai multe elemente din acest proiect comune cu cele ale partidelor de la guvernare, deci se poate baza pe sprijinul majorității parlamentare.

Conform declarațiilor sale, proiectul de țară a lui George Simion este ”România care își cheamă copiii acasă” (urmând modelul aplicat în Polonia). Candidatul mai dorește să facă lumină privind anularea alegerilor din 2024, reinstaurarea statului de drept, respectarea libertății de exprimare. Un punct din propunerile sale este contestabil, anume acela de a-l propune premier pe un fost candidat, scos din cursă și urmărit penal pentru acuzații grave. Dincolo de acest profil inadecvat, președintele nu propune premieri, ci se conformează celor propuse de majoritatea parlamentară! Având 2 din cele 3 partide suveraniste ”în spate”, chiar dacă, deocamdată, în opoziție, rămâne să spere...

Nicușor Dan promite stimularea economiei (care trebuie să devină mai verde și mai digitalizată) prin tehnologie și stimulente financiare,  depolitizare și debirocratizare, promovarea specialiștilor și o luptă cu marea corupție, sporirea securității naționale prin majorarea procentului din PIB pentru apărare, restructurarea administrativ-teritorială (fără a oferi detalii), modificări ale sistemului electoral, pentru sporirea reprezentativității și eficientizării procesului de votare, profesionalizarea personalului din educație și corelarea acesteia cu piața muncii, precum și reviziuirea Curții Constituționale.

Principalele măsuri creionate de Victor Ponta vizează recâștigarea încrederii în guvern prin instituirea unui acord politic privind înghețarea TVA și a celorlalte taxe (până la 31 decembrie 2026), relansarea producției și agriculturii din România, oprirea importului de produse agroalimentare din Ucraina (cel puțin până la 31 decembrie 2025), reacordarea de facilități pentru IT, agricultură și construcții. Dorește un președinte legitim și un nou guvern (!!!), care să oprească criza majoră, să se ajungă la stabilitate și predictibilitate.

Intențiile celor de mai sus – și ale celorlalți – sunt lăudabile. Dar (nici) drumul spre Cotroceni nu poate fi pavat doar cu intenții!