Trump – Putin = 1, x, 2?

 Dorian OBREJA

În zilele noastre, din păcate, sunt demonetizate expresii prin utilizarea lor excesivă. Așa este cazul cu „istoric/ă”. Și totuși, mă văd obligat să folosesc termenul pentru întâlnirea din președinții SUA și Federației Ruse, programată a avea loc peste patru zile, în Alaska; simbolic, teritoriul fiind cândva al rușilor, care l-au vândut americanilor (deci e rezultatul unor alte istorice negocieri/tranzacții între cele două părți), dar și apăsat concret, fiind vorba nu doar de un summit, ci și de o vizită a lui Putin în SUA  - motiv pentru care, împreună cu asigurarea securității, s-a renunțat la gazda inițială, Emiratele Arabe Unite. Sunt luate în calcul locațiile Anchorage, Fairbanks, King Salmon, sau capitala, Juneau (orașul cel mai  apropiat geofrafic de restul SUA), ori una din cele 15 baze militare americane – dintre care Eielson, Elmendorf, Fort Greely, Wainwright ar fi varianta cea mai probabilă.

Întâlnirea de vineri va fi, cu certitudine, o sumă de ”meciuri” într-unul singur.

Mai întâi, între cele două personaje – situate la extreme, unul total extrovertit, celălalt introvertit la maximum.

Apoi, între două din cele 3 mai puternice state la momentul actual.

După care, între cei doi președinți/cele două țări versus alți lideri, alte entități, state – precum UE sau restul lumii.

Nu în ultimul rând, între concepția că doar ONU sau Consiliul de Securitate ar putea rezolva situații grave (de genul războaielor din Ucraina și Israel-Palestina), și cea conform căreia asemenea probleme pot fi negociate și soluționate între mari puteri mondiale - o indiscutabilă întoarcere la momentele Yalta și Malta.

Singurul lucru cert la ora scrierii acestor rânduri (duminică, 10 august) este acela că „meciul” de vineri e de pronostic 1, x, 2. Orice e posibil până atunci - a se vedea zvonurile cu privire la o posibilă participare a președintelui ucrainean, ceea ce ar duce la o trilaterală, dar ar și fi o bază solidă pentru un eventual acord de pace, a se ține cont de presiunile unor lideri europeni, nemulțumiți de scoaterea lor în afara jocului. Orice – de la nimic la totul – e posibil pe parcursul întâlnirii, depinzând de umori, capacitatea de negociere pe o multitudine de subiecte (ar fi greșit să se creadă că doar Ucraina este pe agenda de lucru). Funcție de ce se va întâmpla, pozițiile celor doi lideri vor putea fi întărite sau slăbite, nu doar pe plan mondial, ci și înlăuntrul țărilor lor; Trump și-ar putea vedea împlinit visul primirii Nobelului pentru pace, dar ar asigura și fortificarea republicanilor, cu un Vance la orizont, iar Putin și-ar asigura și mai mult un nou mandat. Dar, mult mai important decât atât, se va putea așterne o pace benefică, sau vor continua, cu evidentul risc al escaladării, conflictele deja existente.

Situația se vede total diferit de la Washington, Moscova, Kiev, Londra sau Paris. Teoretic, toată lumea clamează că dorește pace, dar fiecare o vede altfel. Alegerea a doar 1, x sau 2 pentru un pronostic e o întreprindere hazardată și riscantă. Și totuși, sunt voci care o fac. Se vorbește despre „o înfrângere lentă pentru Kiev”; despre faptul că „alegerea Alaskăi, este un prim succes pentru Putin, anulând impactul Europei asupra discuțiilor”, de inevitabile pierderi teritoriale, ca și de posibila repetare a „soluției coreene”.

Dar conflictul din Ucraina este, prin complicații, o re-editare a nodului gordian, necesitând o soluție grabnică și la fel de radicală ca în cazul de referință!