Reînarmare, nu pace – o decizie (sin)ucigașă!

 Dorian OBREJA   

De când Rusia a început ”operațiunea specială”/invazia în Ucraina, inițiativele având drept finalitate un acord de pace pot fi numărate pe degetele unei mâini.

Cea mai însemnată s-a materializat în negocierile purtate în martie-aprilie 2022, inițial în Belarus-Turcia. Rusia și-a retras trupele din jurul Kievului, și a informat Ucraina că e gata de a semna acordul ce fusese creionat. Numai că, în urma unei vizite-surpriză a premierului britanic de atunci, Kievul s-a răzgândit. Drept care războiul continuă și astăzi...

Dacă acțiuni diplomatice vizând pacea nu s-au consemnat, au fost, în schimb, nenumărate întâlniri având drept scop exprimarea și acordarea de sprijin (inclusiv sau mai ales militar) pentru Ucraina.

Nu altceva se poate spune despre ce s-a înâmplat, acum două zile, la Londra - un summit reunind lideri ai țărilor aliate Ucrainei. Summit neprogramat, ci organizat ”pe genunchi”, ca reacție la confruntarea Trump-Zelenski, de la Casa Albă, soldată cu răcirea bruscă a relațiilor americano-ucrainene și perspectiva retragerii ajutorului SUA.

Președinta Comisiei Europene a declarat că au avut loc discuții despre căile de ”a pune Ucraina într-o poziție de forță”! În circumstanțele în care, pe frontul propriu-zis, dar și pe cel al relațiilor cu SUA, Ucraina este în genunchi...Concluzia președintei C.E. a fost că ”trebuie să reînarmăm de urgență Europa”,  iar Comisia va propune un plan în acest sens în cadrul Consiliului European din 6 martie, deoarece, spune ea, "trebuie să intensificăm investiţiile în apărare pentru o perioadă prelungită de timp„. O poziție la fel de războinică a avut și premierul britanic: ”Europa va menține fluxul de ajutor militar, așa încât să pună Kievul în cea mai puternică postură posibilă pentru a negocia dintr-o poziție de forță;”„Regatul Unit este pregătit să sprijine acest lucru, cu bocanci la sol și avioane în aer”. Tot premierul britanic a mai anunțat acordarea unui nou ajutor, de circa 2 miliarde euro, pentru ca ”Ucraina să cumpere 5.000 de rachete antiaeriene, care vor fi făcute la Belfast, creând locuri de muncă în briliantul nostru sector de apărare”; de unde se vede care sunt interesele reale...

Secretarul general NATO a subliniat că ”mai multe ţări europene vor creşte cheltuielile pentru apărare, ceea ce este o veste bună”. Pentru cine? Și de unde se vor tăia fonduri de la bugete? Același personaj dădea răspunsul la ultima întrebare, în luna ianuarie: ”de la pensii, sănătate sau asistență socială”!!!

Potrivit unor statistici, Federația Rusă ar avea peste 3.700.000 de soldați, 5.580 focoase nucleare, circa 9.400 de tancuri și peste 560 avioane. Forțele combinate ale tuturor membrilor NATO includ aproximativ 2,5 milioane de soldați activi, 5.559 focoase nucleare (SUA + UK + Franța), 3.200 tancuri, 300 avioane. Rusia alocă înarmării, de 3 ani, 10% din PIB; țările europene membre NATO, aproximativ 2%.

Summitul de la Londra a fost bine definit de un lider european (neinvitat, nu întîmplător, la întâlnire): ”s-a decis că e nevoie de război şi nu de pace... ca Ucraina să continue războiul, ceea ce e rău, greșit și periculos”.

Ieri, s-a anunțat că Parisul va permite desfășurarea armelor nucleare franceze pe teritoriul aliaților europeni! Un nou pas dintr-o escaladare tot mai primejdioasă.

În ciuda argumentelor de genul ”dacă vrei pace, trebuie să te pregătești de război”, o cursă a (re)înarmării reprezintă o decizie (sin)ucigașă, pe termen scurt și lung.