USR a ajuns ținta-„vacă” a tirului politic

Dorian OBREJA

Ziua de luni, 15 decembrie 2025, e pe cale de a intra în cartea recordurilor parlamentare mioritice. Astfel, la ora 14 era programată dezbaterea și votarea unei moțiuni de cenzură la adresa cabinetului Bolojan – intitulată ”România nu este de vânzare”, dar cu un subtitlu cu dedicație precisă – ”Un guvern fără USR”, iar la ora 16 – dezbaterea și votarea moțiunii simple cu un titlu mai stufos, dar explicit: „Prahova sub asediu. Peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei Mediului Diana Buzoianu”. De amintit că, în septembrie, același ministru a fost obiectul unei alte moțiuni, căzute la vot (cu scorul de 87 pentru, 200 contra).

Cumulând cele două instrumente de control politic, ajungem, cu ușurință, la concluzia că este vorba de una și aceeași țintă-„vacă”, figurată de partidul „salvatorilor” României. Pentru cine nu a făcut armata, inclusiv fostul ministru (USR) al Apărării, precizez că termenul este definit ca o țintă de hârtie supradimensionată, stilizată ca o siluetă de bovină, utilizată în poligoanele de tir pentru antrenarea preciziei la distanță,  oferind o zonă de impact mare și vizibilă.

Rămânând în zona termenilor militari, mai ales a celor la modă, putem afirma că amintita cumulare pare a fi expresia unui război hibrid, în care lovitura principală este însoțită de una secundară, dar care poate provoca efecte la fel de însemnate.

Până la orele votărilor, era greu, dacă nu imposibil de crezut că parlamentari ai PSD ar fi putut să voteze moțiunea de cenzură împotriva guvernului/coaliției din care făceau parte; nu din alte considerente (precum onoarea etc.), ci fiindcă asta ar fi însemnat tăierea crăcii de sub picioare înaintea împărțirii ciolanului, adică a aprobării bugetului pe 2026. În schimb, după cum afirmase chiar purtătorul de cuvânt al social-democraților, aceiași parlamentari ar fi fost dispuși sau chiar deciși să voteze moțiunea simplă, mai ales că multe voci din PSD, în frunte cu liderul acestuia, ceruseră retragerea ministrului în discuție. Numai că, în cazul aprobării acesteia (deși adoptarea nu duce automat la demisia/demiterea celui vizat, dar guvernul e, totuși, obligat să acționeze în consecință), rezultatul nu ar fi fost la fel, adică simplu, ci ar fi turnat gaz pe foc: ejectarea, într-un termen scurt, a doi miniștri din cadrul unui partid (plus contestarea intensă a unui al treilea) ar fi pus respectiva formațiune politică fără prea multe ieșiri sau speranțe, ieșirea din coaliție și de la guvernare părând calea care putea să mai salveze câtă onoare mai rămăsese.

La alegerile locale din 2024, USR obținuse, fie și într-o alianță, peste 200.000 voturi, 27,61%. La cele recente, Drulă a luat puțin peste 80.000, adică 13,90. Dar responsabil de eșec nu e doar candidatul, ci și cei care l-au propus și susținut – D.F. și  V.V.. Fritz & co. se fac vinovați și de propunerea a 3 miniștri fără expertiză, cu probleme la c.v., cu activitate contestată. Drept care congresul USR, în februarie, nu va trebui să facă doar „câteva schimbări structurale în cadrul statutului” (cum anunță liderul), ci, mai ales, unele fundamentale în cadrul conducerii!

P.S.1. Voturile la cele două moțiuni au confirmat previziunile. Guvernul supraviețuiește, dar coaliția e tot mai fragilă.    

P.S.2. Pentru aceeași zi, se anunțase moartea, ca partid parlamentar, a P.O.T., prin dizolvarea grupului de la C.D., după ce, în mai, se desființase cel de la Senat.