Anxietatea favorizează obezitatea

 * te-ai întrebat vreodată de ce poftești dulciuri sau fast-food tocmai în zilele proaste? * emoțiile negative ne schimbă felul în care mâncăm, iar farfuria devine adesea un spațiu de alinare * specialiștii vorbesc despre legătura subtilă dintre tristețe, creier și mâncare, dar și cum se pot transforma aceste momente într-o formă de grijă autentică față de sănătate

Un mesaj îngrijorător vine de la Organizația Mondială a Sănătății. Obezitatea afectează tot mai mulți oameni, inclusiv în România, unde avem cel mai ridicat procent al persoanelor obeze din toată Europa.

Mâncăm prea mult și alimentele nu sunt de calitate, iar acest lucru ne afectează grav sănătatea. În momentele de tristețe, anxietate sau dezamăgire, alegerile noastre alimentare se schimbă vizibil. Pofta de ceva „bun” apare brusc – de cele mai multe ori sub forma unui baton de ciocolată, a unui bol de paste, a unei pizza sau a unei prăjituri cu cremă. E un mecanism pe care aproape toți l-am experimentat: căutăm mâncare „de consolare”. Dar de ce?

Potrivit psihologilor și nutriționiștilor, tristețea activează în creier o nevoie de recompensă rapidă. Zahărul, grăsimile și carbohidrații simpli stimulează secreția de dopamină – hormonul plăcerii. E o reacție biologică veche, care încearcă să compenseze disconfortul emoțional printr-un răspuns chimic rapid.

Mâncarea ca refugiu emoțional

Tristețea slăbește autocontrolul. Când ești obosit emoțional, creierul tău renunță mai ușor la opțiunile sănătoase și alege ceea ce oferă confort imediat. Acesta este și motivul pentru care, în perioadele stresante, mulți oameni revin la gusturile copilăriei sau la alimente cu textură moale și densă (piureuri, supe-cremă, deserturi calde). Ele oferă senzația de „acasă”, de siguranță. Psihologii numesc acest comportament „mâncat emoțional” – o strategie temporară prin care oamenii încearcă să-și gestioneze stările afective. Problema apare atunci când acest mecanism devine regulă, și nu excepție.

Studiile recente arată că peste 60% dintre oameni recunosc că mănâncă diferit când sunt triști sau anxioși. Mai mult: aceștia consumă cu până la 40% mai multe calorii în acele momente, fără să-și dea seama. Iar combinația între tristețe și izolare (cum s-a întâmplat frecvent în pandemie) poate duce la un cerc vicios între starea emoțională precară și tulburările de alimentație.

Specialiștii în sănătate emoțională recomandă câteva tehnici simple: înlocuiește întrebarea „Ce am chef să mănânc?” cu „De ce îmi e poftă, de fapt?”. Ține un jurnal emoțional al alimentației – scrie cum te simți înainte și după ce mănânci. Creează un „kit de confort” non-alimentar – poate fi o pătură moale, o carte, o baie caldă sau un apel cu un prieten. Încearcă să identifici mâncăruri sănătoase care îți aduc bucurie – nu toate alinările trebuie să fie ultraprocesate. Nu te învinovăți – uneori, o prăjitură chiar poate aduce un zâmbet. Important este să alegi cu conștiență, nu din reflex.

Dacă nu vrei să cazi în capcana zahărului și grăsimilor în exces, dar ai nevoie totuși de o doză de alinare, iată câteva opțiuni: banane coapte (cresc nivelul de serotonină în mod natural), ciocolată neagră (minim 70% cacao, stimulează dopamina fără adaos masiv de zahăr), supe calde cu legume (reconfortante, hrănitoare și ușor digerabile), nuci și migdale (bogate în magneziu, susțin relaxarea nervoasă), ceaiuri calmante (mușețel, tei, lavandă). Tristețea nu este o vină, iar mâncarea nu trebuie să fie o pedeapsă, dar între un tort întreg și o cană de supă e o lume de alegeri care pot reflecta cât de mult te respecți.

Nicoleta ZANCU