Un premier demis de popor și de propriul partid nu mai poate fi desemnat!

Dorian OBREJA

Voi sări peste căderea posibilului guvern Veștea; recunosc, cu oarece părere de rău, fiindcă au fost momente parcă desprinse din filme (unele de groază, altele – cu proști).

Sunt - și nu singurul – preocupat cu mult mai mult de ce se poate întâmpla. Mai ales că unele scenarii dintre cele care circulă, prognozau sacrificarea a doi „iepurași” (Tomac și Veștea), înainte de aruncarea în luptă a celui dorit cu adevărat la Cotroceni, care avea să fie întărit și de perspectiva sumbră (pentru mulți parlamentari) ca, dacă nu va fi votat, vor urma alegerile anticipate.

Nu pot trece mai departe fără a sublinia că actuala situație se datorează lui N.Dan, care, după ce a provocat-o, dorind, cu orice preț, să se debaraseze de Bolojan, se dovedește total neinspirat în alegerea desemnaților, propunând personaje șterse, dar alese pentru obediența lor.

Urmând firul unuia dintre scenariile amintite, cel de al treilea desemnat ar urma să fie Sorin Grindeanu. Asta numai și numai pentru că respectivul e liderul PSD. Dar asta nu compensează trecutul său, care îl face cu totul inadecvat pentru o asemenea desemnare. Mai ales în vremuri de criză, este sinucigaș să propui la butoane pe cineva care a declanșat una dintre cele mai mari crize din România ultimilor 36 de ani.

Rememorez, în sinteză.

Ianuarie 2017. După nefericitul experiment Cioloș, PSD urma să guverneze, vreme de trei ani, cu tot atâția premieri. Cel dintâi, Grindeanu, omul de casă al lui Dragnea. Din primele zile, preocuparea majoră a guvernului a fost creionarea unei ordonanțe de urgență, privind grațierea anumitor infracțiuni comise și modificarea Codului penal – pentru dezincriminarea abuzului de putere la sume de ban furate mai mici de 200.000 lei. În noaptea de 31 ianuarie, guvernul aprobă celebra OUG 13.

În decursul a câteva zile, protestele față de guvern și ordonanță au devenit cele mai mari de la revoluție numărul participanților doar din București ajungând la 600.000 în 5 februarie 2017. Acest lucru l-a silit pe Grindeanu să abroge ordonanța. Putem considera, simbolic, acest moment drept al demiterii sale de către popor. În perioada ce a urmat, Grindeanu a pierdut și încrederea PSD: pe 15 iunie, este exclus din partid, iar pe 21 iunie, guvernul Grindeanu este demis prin moțiunea de cenzură inițiată de social-democrați.

În mod aparent inexplicabil, personajul este ”exilat” ca șef la ANCOM; revine la PSD, direct vicepreședinte, în 2020, iar din 2025 este liderul formațiunii. E problema PSD ce fel de reprezentanți acceptă; și la negocierile de ieri, din delegația partidului au făcut parte un condamnat la 6 luni cu suspendare și o „călcată” de DNA!  Dar asta nu înseamnă că societatea românească, al cărei reprezentat încă mai este N. Dan, trebuie să accepte și ea orice; dacă e musai să fie cineva de la PSD, poate s-o găsi în tot partidul o persoană capabilă și integră...

Chiar în criză fiind – sau mai ales în criză! -, lista unui viitor guvern, începând cu premierul și terminând cu secretarul general, trebuie să conțină cele mai bune propuneri posibile (cum nu s-a întâmplat nici în cazul Tomac, nici Veștea). O adunătură de oameni, audiați de formă, câte jumătate de oră, dacă ar fi învestită, nu poate decât transforma criza în dezastru!

P.S. De reținut că aceste rânduri au fost scrise înainte de aflarea deciziei de la Cotroceni privind al treilea desemnat...